Conecteaza-te cu noi

StiriEst

Veste proasta pentru angajatii de la Protectia copilului! Ministerul Muncii nu le da bani

Publicat

on

Direcţia de Asistenţă Socială din Vaslui, cel mai mare angajator din judeţ, nu mai are bani pentru salarii. Peste 2.500 de oameni îşi aşteaptă lefurile de o săptămână. Bugetul alocat la începutul anului a fost insuficient, mai ales că la mijlocul verii salariile angajaţilor statului au fost majorate.

2.512 oameni lucrează la Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din Vaslui. Mai mult de jumătate sunt asistenţi maternali.

Marta Acatrinei creşte de 6 ani un copil, din salariul 1.700 de lei.

„Fără bani nu poţi să faci nimic. Şi trebuie mâncare zilnic, nu ştiu cum o să ne descurcăm fără bani”, spune ea.

Lunar, pentru plata salariilor, instituţia aloca 7,6 milioane de lei. Nu mai sunt bani, însă, pentru salariile din acest an. Nici măcar pe septembrie nu au putut face plăţile. Ar fi nevoie de 36 de milioane de lei pentru ca Direcţia să acopere cheltuielile cu furnizorii, iar oamenii să îşi primească banii.

„Ne-am cam speriat pentru că băncile au început să sune: aţi întârziat cu ratele”, spune o asistentă socială.

„Este o situație foarte tensionată. Şi sincer sa fiu nu știu cum voi ține oamenii în frâu. Pe bună dreptate, că nu au nici o sursă de venit”, spune Gigă Crețu, lider de sindicat.

Pentru acest an au fost alocate 136 de milioane de lei pentru tot judeţul, cu tot cu rectificarea din luna trecută. Asta, deşi salariile au crescut cu 20 la sută.

„Bugetul alocat instituției noastre pentru exercițiul bugetar 2017 a fost subdimensionat încă de la începutul anului. Practic, chiar și cu rectificarea realizată în luna septembrie bugetul a fost mai mic decât cel alocat în anul precedent”, spune Irina Cîmpeanu, purtătorul de cuvânt al DGASPC Vaslui.

„Nu sunt alte soluţii. Noi avem o contribuţie de 10 la sută pentru bugetul Direcţiei, dar nu putem să acoperim salariile pentru că am rămâne noi fără resurse”, spune Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui.

De angajaţii de la Asistenţă Socială depind 20.000 de oameni.

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale transmite următoarele precizări:

„Conform prevederilor legale în vigoare, Ministerul Muncii și Justiției Sociale nu are ca atribuție direcționarea sumelor către direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului.

În ceea ce privește finanțarea sistemului de protecție a copilului, Ministerul Muncii și Justiției Sociale prin Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție și Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități formulează propuneri pe baza standardelor de cost și a numărului de beneficiari de servicii, pe care le transmite Ministerului Finanțelor Publice.

Pe baza propunerilor menționate, Ministerul Finanțelor Publice stabilește, în limita sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat aprobate cu această destinaţie prin legile bugetare anuale, sumele destinate finanțării sistemului de asistență socială și protecție a copilului de la bugetul de stat.

Conform prevederilor legale în vigoare, sumele repartizate de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea sistemului de protecție a copilului pot reprezenta cel mult 90% din propunerile formulate.

În acest context este important de menționat faptul că încă de la înființarea sistemului de protecție a copilului, din anul 1997, finanțarea sistemului de protecție a copilului este asigurată din mai multe surse:

a) bugetul de stat;

b) bugetul judeţului, în completarea cuantumului prevăzut la lit. a), pentru acoperirea cheltuielilor de organizare și funcționare a serviciilor, din venituri proprii sau din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale;

c) donaţii, sponsorizări şi alte forme private de contribuţii băneşti, permise de lege.

De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că standardele minime de cost nu includ cheltuieli indirecte cum ar fi cele aferente funcționării aparatului propriu al DGASPC, a căror susținere financiară trebuie asigurată integral din bugetul județului și nici cheltuieli de investiții. Din analiza datelor și informațiilor existente la nivel național aceste cheltuieli reprezintă aproximativ 30% din bugetul total al DGASPC destinat protecției copilului.

Actualul mecanism de finanțare este aplicabil și funcțional din anul 2010, anul aprobării standardelor de cost prin Hotărâre de Guvern. Cu toate acestea, este primul an în care unele județe invocă dificultăți financiare la sfârșit de an, invocand aplicarea prevederilor noii legi a salarizării unitare putând fi cauza dificultăților actuale.

Reiterăm faptul că Legea 153/2017 a lăsat la latitudinea autorităților locale și județene, tocmai la cererea acestora și în vederea asigurarii descentralizării, dar și a responsabilizării fiscale, posibilitatea de a stabili salariile angajaților, dar numai în funcție de bugetul local, respectiv județean, avut la dispoziție.

În ceea ce privește județul Vaslui, conform anexei nr. 11 a Hotărârii Consiliului Județean Vaslui nr. 159/18 septembrie 2017, contribuția de la bugetul județului Vaslui la finanțarea DGASPC este de 26%, ceea ce nu acoperă nici măcar cheltuielile cu aparatul propriu al DGASPC.

De asemenea, conform anexei nr. 3 a Hotărârii Consiliului Județean Harghita nr. 245/29 septembrie 2017, contribuția de la bugetul județului Harghita la finanțarea DGASPC este de 25%, ceea ce nici în această situație nu sunt acoperite integral nici cheltuielile cu aparatul propriu al DGASPC.

Așa cum se poate observa, de la bugetul județului nu au fost asigurate sumele care să completeze bugetul asigurat de la bugetul de stat, conform prevederilor art. 127 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În acest context, dezaprobăm abordarea neprincipială adoptată de către unele direcții în raport cu prezentarea în fața opiniei publice a dificultăților financiare cu care s-ar confrunta în prezent, în condițiile în care de la bugetul județului nu au fost asigurate sumele necesare în completare, conform legii.

Reamintim că potrivit legii, finanțarea DGASPC se asigură de la bugetul de stat în proporție de până la 90%, restul fiind reprezentat de contribuția pe care trebuie să o asigure, la rândul său, autoritatea locală, respectiv Consiliul Județean.

În acest context, apreciem că utilizarea imaginii copiilor în scopul inducerii unei stări de emoție în rândul opiniei publice, în condițiile în care finanțarea oferită de la bugetul local pentru DGASPC este cu mult sub cea necesară, este incorectă și lipsită de fundament.

De asemenea, considerăm ca aplicarea recentelor prevederi ale Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice trebuie făcută în contextul îndeplinirii de către Consiliile județene a tuturor obligațiilor ce le revin în ceea ce privește finanțarea tuturor serviciilor publice care funcționează în subordinea lor. În fapt, apreciem că măririle salariale pentru funcționarii publici și personalul contractual din aparatul propriu al consiliilor județene și din serviciile publice din subordinea acestora pot fi avute în vedere abia după alocarea de la bugetul judeţului, în completarea cuantumului alocat de la bugetul de stat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare și funcționare a serviciilor, din venituri proprii sau din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.

Precizăm că autoritățile centrale au în continuare ca prioritate asigurarea condițiilor optime de creștere și îngrijire a copiilor aflați în sistemul de protecție specială, motiv pentru care, indiferent de situația economică sau financiară înregistrată la nivel național, sumele acordate autorităților locale în acest scop nu au fost niciodată afectate de scăderi sau tăieri.

De asemenea, menționăm că, prin Ordonanța de urgență nr. 63/2017 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2017, direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului le-a fost alocată suplimentar suma de 165.818.000 lei. Suma alocată este destinată susținerii sistemului de protecție a copilului și a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap.

Pornind de la prevederile legale în vigoare o eventuală suplimentare ar putea fi avută în vedere numai în condițiile în care județele vor asigura din fonduri proprii completarea cuantumului alocat de la bugetul de stat pentru acoperirea cheltuielilor de organizare și funcționare a serviciilor, sumele necesare funcționării aparatului propriu al DGASPC, precum și cele necesare cheltuielilor de investiții”.

Citeste in continuare
1 Comentariu

1 Comentariu

  1. B

    octombrie 28, 2017 la 7:32 am

    CE TOT SE PLANG ? NISTE NEAVENITI CARE STIU DOAR SA FRECE MENTA TOATA ZIUA…. SI-AU FACUT NISTE SALARII DE DIRECTORI … DACA TE DUCI SA REZOLVI O PROBLEMA ITI DA CU FLIT DE PARCA ESTI O CARPA./… MAMA LOR DE NESIMTITI… O FEMEIE DE SERVICI SA AIBA 3500 LEI, UN PAZNIC 3000 LEI IAR FUNCTIONARII AJUNG LEJER LA 6000 LEI… NESIMTIRE CURATA…
    CE MAMA LOR FAC PESTE 2500 ANGAJATI ACOLO? NICI DE JUMATE NU ARE NEVOIE ACEST ORAS … SI CU SALARII MINIME PE ECONOMIE, SA VADA SI EI CUM ESTE..
    SI-AU FACUT UN PROGRAM DE NEAM PROST .. PANA LA 13:00 CEL TARZIU PENTRU PUBLIC… CUM MAMA LOR CRED EI CA UN SALARIAT POATE SA AJUNGA PANA LA ACEA ORA?

Raspunde

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

20 − eleven =

StiriEst

Copilul de 6 ani, înecat într-o piscină gonflabilă şi-a revenit miraculos

Publicat

on

De catre

Anunţul că un copil de 6 ani s-a înecat într-o piscină gonflabilă, la Vaslui, a pus paramedicii pe jar. Echipajul de pe Ambulanţă s-a dus glonţ la adresa indicată de părinţii micuţului, care sunaseră după ajutor de urgenţă.
Panica la Muntenii de Sus, unde un echipaj al Ambulantei a fost solicitat sã intervinã în cazul unui copil de 6 ani, despre care familia reclama faptul cã s-a înecat în apa dintr-o piscinã gonflabilã.
Când echipajul medical a ajuns la fata locului, medicii au constat că micuţul înghiţise o cantitate importantă de apă, dar l-au găsit pe copil conştient.
Medicii au hotărât trasportarea acestuia la spital, pentru o examinare amãnuntită. Sunt cunoscute cazurile în care victimele recuperate după un înec au suferit complicaţii chiar şi la câteva zile distanţă.
Conform declaratiilor cadrelor medicale, copilul se aflã acum în afara oricãrui pericol.

Citeste in continuare

StiriEst

Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Ilie. Ce trebuie să faci în 20 iulie ca să ai noroc şi să fii ferit de rele

Publicat

on

De catre

Tradiții și superstiții de Sfântul Ilie Tesviteanul. Sărbătorit în fiecare an în 20 iulie, Sfântul Ilie este unul dintre cei mai importanţi prooroci din Vechiul Testament considerat făcător de minuni, aducător de ploi şi ocrotitor al recoltelor.

Sfântul Ilie este cinstit de creştini ca aducător de ploi, după ce, prin rugăciunea sa, a salvat de la moarte poporul din Israel, după trei ani şi jumătate de secetă, dar şi ca divinitate populară a Soarelui şi a focului, atestată prin numeroase superstiţii şi tradiţii.

Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul a fost fiul lui Sovac, un preot al Legii Vechi, care locuia în cetatea Tesve din Galaad (Israel). De la această cetate provine numele de Tesviteanul.

Sf. Ilie se bucură de o cinstire deosebită din partea Bisericii Ortodoxe Române, ziua prăznuirii sale fiind marcată în calendar cu roşu, însemnare ce nu apare în acest fel la niciun alt prooroc.

Tradiții și superstiții de Sfântul Ilie Tesviteanul

Tradiţii de Sf. Ilie

O tradiţie românească spune că nu este bine să loveşti două mere între ele pentru că atragi grindina. De asemenea, nu ai voie să consumi mere până la 20 iulie.

În ziua de Sfântul Ilie Tesviteanul, merele se duc la biserică pentru a fi sfinţite, crezându-se că numai aşa ele vor deveni mere de aur pe lumea cealaltă.

Sânt-Ilie este ziua de celebrare a zeului solar, considerată a fi mijlocul sezonului pastoral. Sânt-Ilie, ca şi Sân-George şi Sâmedru, este o divinitate populară care a preluat numele şi data celebrării de la un sfânt creştin – Sfântul Prooroc Ilie.

În Panteonul românesc, Sânt-Ilie este o divinitate a Soarelui şi a focului, identificată cu Helios, din mitologia greacă, şi cu Gebeleizis, din mitologia geto-dacă.

Tradiții și superstiții de Sfântul Ilie Tesviteanul

Ca divinitate solară şi meteorologică, Sânt-Ilie provoacă tunete, trasnete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile, hotărăşte unde şi când să bată grindina.

În tradiţia populară, în momentul în care se petrec fenomene meteorologice spectaculoase se spune că, de fapt, Ilie traversează cerul în carul lui de foc pentru a ne ocroti.

Superstiţii de Sfântul Ilie

În ajunul Sfântului Ilie, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu cânepă, se dezbrăcau şi, goale, se tăvăleau prin cultură, apoi se îmbrăcau şi se întorceau acasă.

Dacă în noaptea de Sf. Ilie visau cânepă verde era semn că se vor mărita cu flăcăi tineri şi frumoşi, iar dacă visau cânepă uscată se zicea că se vor mărita cu bărbaţi bătrâni.

Tradiții și superstiții de Sfântul Ilie Tesviteanul

În dimineaşa de Sfântul Ilie, scrie crestinortodox.ro, se culeg plante de leac, în special busuioc, care apoi este pus la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări.

Tot în ziua Sfântului Ilie Tesviteanul, se culeg şi plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece.

Femeile duc în 20 iulie busuioc la biserică pentru a fi sfinţit, după care se întorc acasă, îl pun pe foc, iar cenuşa o folosesc în scopuri teraputice atunci când copiii lor fac bube în gură.

Citeste in continuare

StiriEst

Chilipir! Lista mașinilor scoase la vânzare de ANAF la preţuri foarte mici

Publicat

on

De catre

ANAF a scos la vânzare, în această lună, zeci de mașini bune la prețuri foarte mici. Pentru cei aflați în căutarea unei mașini bune, licitațiile ANAF din întreaga țară reprezintă locul perfect pentru viitoarea achiziție.

Potrivit anunțurilor postate de Agenția Națională pentru Administrare Fiscală (ANAF), zeci de mașini sunt vândute, la nivel național, la preț de… telefoane mobile.

De asemenea, în extrema cealaltă, ANAF a scos la vânzare și o serie de bolizi, printre care și un McLaren MP4-12C, a cărui valoare de piață este aproximativ 300.000 de euro.
Preţurile mașinilor scad cu 25% la fiecare licitaţie
Pentru luna iulie 2018, ANAF a pregătit o serie de licitații la care se vor vinde numeroase mașini bune la prețuri acceptabile.
Potrivit ANAF, prețurile mașinilor sunt stabilite de un evaluator autorizat, conform prețurilor practicate pe piață auto din România.
Prețurile mașinilor scoase la licitație scad cu 25% la fiecare licitație la care bunul mobil nu este achiziționat.
Drept urmare, mașinile pot fi cumpărate la jumătate de preț dacă la primele două licitații nu au fost achiziționate.
Lista mașinilor scoase la vânzare de ANAF în iulie

Pe lângă bolidul de 100.00 de euro scos la licitație la Timișoara, ANAF a pregătit o serie de mașini al căror preț încep chiar și de la…. 3.000 de lei.

– Chevrolet Lacetti 35 B, din 2007 – 3.468 lei.
– Maserati Quattroporte M139 AB, an fabricație 2009 – 50.270 lei – Informații la sediu sau la telefon: 0264/591670, interior 192.
– BMW tip X 1 drive 18 d – 2014 – 97.712 lei
– Opel 1445 lei + TVA 19 % – Informaţii suplimentare la numărul de telefon 0248/666900
– Mazda 626 – 3481 lei + TVA 19% – Informaţii suplimentare la numărul de telefon 0248/666900
– AUDI A6, an fab. 2007, seris sasiu 36.956 – Relatii suplimentare se pot afla de la AJFP Arges, Bld Republicii, nr 118, tel 0248/211511 int 3252
– VW Passat, AA Berlina – 2006 – 10.538 lei
– Skoda Octavia break – 2003 – 6.930 lei
Lista completă a licitaților pregătite de ANAF în luna iulie 2018 poate fi accesată pe site-ul ANAF.

Citeste in continuare

Facebook

Populare

Copyright © 2017 Stiri Est