Conecteaza-te cu noi

StiriEst

Alesii din Parlamentul Romaniei vor din ce in ce mai multe zile de sarbatoare

Publicat

on

Parlamentarii au depus, in sesiunea trecuta, peste 10 propuneri legislative pentru instituirea unor zile de sarbatoare in Romania, printre care Ziua gastronomiei si a vinului romanesc, Ziua Daruirii, cea a meseriilor, dar si un an intreg dedicat sarbatoririi cartilor.
Mai multi social democrati, printre care si presedintele Camerei Deputatilor, Liviu Dragnea, au depus o propunere legislativa pentru instituirea „Zilei gastronomiei si a vinului romanesc” in ultima duminica a lunii octombrie. In proiectul initial era indicata ziua de 15 septembrie.
„Bucataria traditionala romaneasca este rezultatul sintetizarii, in timp, a gusturilor si a obiceiurilor gastronomice specifice poporului roman. Stabilirea unei zile care sa celebreze aceasta bogatie de gusturi si traditii romanesti este necesara pentru a scoate in evidenta calitatile bucatariei si vinului romanesc si a le face cunoscute, sub numele de Ziua gastronomiei si a vinului romanesc”, sustin initiatorii in expunerea de motive.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat pe 10 iulie, astfel ca acum se afla la Camera Deputatilor pentru dezbateri.
Tot social democratii vor si sarbatorirea constructorilor. Acestia au depus un proiect de lege prin care propun instituirea zilei de 14 septembrie ca „Ziua Nationala a Constructorului”.
“Rezultatul muncii constructorilor este intr-o continua interactiune cu fiecare cetatean, fie ca este vorba despre domeniul public, fie despre cel privat. Breasla Constructorilor a reusit sa se impuna in economia romaneasca reprezentand deseori , chiar daca in aceasta perioada acest sector nu este reprezentat la adevarata sa valoare in PIB-ul romanesc”, se arata in expunerea de motice a propunerii legislative.
Initiatorii sustin ca la 14 septembrie 1895 a fost inaugurat cel mai mare pod din Europa continentala: podul Fetesti – Cernavoda, cunoscut sub numele de “Podul Anghel Saligny” sau „Podul Carol I”.
Un alt proiect de lege apartine senatorului PSD Nicolae Badalau si se refera la instituirea „Zilei Daruirii” pe 25 septembrie. Parlamentarul a adus ca argument principal pentru instituirea acestei zile un citat din Blaise Pascal: “Placerea oamenilor cu adevarat mari e sa faca oamenii fericiti”.
“Daruirea este, inainte de toate, un act profund si personal, izvorat dintr-o nevoie umana, aceea de a fi mai bun, generos: de a oferi celuilalt, de a te simti implinit, de a-i contamina pe altii de bucuria vietii. A darui din inima, a participa la ceva anume, a ajuta pe cineva, a face un bine cuiva, poate insemna si a simti ca faci parte dintr-o comunitate pe care vrei sa o faci un loc mai bun si mai frumos, a contribui la o activitate nobila, valoroasa. Aceasta nevoie este inradacinata in fiecare dintre noi”, se arata in expunerea de motive.
Tot parlamentarii PSD propun instituirea zilei de 11 iunie „Ziua Victoriei Revolutiei de la 1848 si a Democratiei Romanesti”. Initiativa a fost adoptata de Senat si se afla acum la Camera Deputatilor pentru dezbateri.
„Revolutia Romana de la 1848 a fost parte a revolutiei europene din acelasi an si expresie a procesului de afirmare a natiunii romane si a constiintei nationale. fiind la baza constituirii statuluu roman modern. Pe 11 iunie 1848 la Bucuresti, sub presiunea maselor, domnitorul Gheorghe Bibescu semneaza Proclamatia de la Islaz, care va deveni noua constitutie. In aceeasi zi, este editat primul ziar necenzurat din istoria natiunii romane, Pruncul Roman, care apare pe 12 iunie 1848. Evenimentele care au continuat pana pe 13 septembrie 1848, cand armata otomana, dar in special cea rusa, au inabusit Revolutia, au pus bazele ce urma sa devina statul modern roman”, precizeaza social-democratii in expunerea de motive.
O alta propunere legislativa este instituirea Zilei Nationale a Meseriilor. Initiativa este depusa la Senat de mai multi parlamentari liberali, care vor ca data de 25 noiembrie sa fie proclamata Ziua Nationala a Meseriilor si va fi celebrata ca zi de sarbatoare nationala, lucratoare.
„Consideram ca 25 noiembrie este o data potrivita deoarece este in timpul anului scolar, astfel incat elevii pot fi implicati in activitati educative de promovare a invatamantului profesional si tehnic. Prin acest proiect de lege dorim sa oferim un cadru national care sa ofere ocazia de a promova invatamantul profesional si tehnic. Atfel, ziua de 25 noiembrie va fi declarata Ziua Nationala a Meseriilor. Am ales data de 25 noiembrie pentru ca in aceasta zi a anului 1864 a fost promulgata de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza „Legea asupra inscructiunii a Principatelor Unite Romane”m care statua prima data in invatamantul profesional”, se arata in expunerea de motive a liberalilor.
De asemenea, in sesiunea parlamentara trecuta au fost depuse si propuneri pentru sarbatorirea unor limbi minoritare.
Mai multi parlamentari din minoritati, dar si din PSD si ALDE, au depus la Senat un proiect de lege prin care propun instituirea zilei de 16 iunie ca zi a limbii romani, anual, pe aceasta data, organizandu-se manifestari culturale in localitatile in care exista comunitati de romi.
„Evidentiind succesul inregistrat de limba romani comuna la nivel preuniversitar si universitar, masurat prin numarul mare de elevi si tineri romi care vor studia limba romani sau in aceasta limba in cadru institutional (anual, intre 25.000-31.000), prin resursele umane care asigura predarea limbii romani, prin instrumentele de lucru scolare elaborate in acest scop (programate ale disciplinelor de studiu, manuale scolare si auxiliare de/in limba, istoria si traditiile romilor), apreciem ca fiind oportuna instituirea zilei de 16 iunie ca Zi a limbii romani”, se arata in expunerea de motive a initiatorului, din propunerea legislativa.
Deputatul minoritatilor nationale, Dragos Zisopol, a initiat un proiect legislativ prin care propune desemnarea zilei de 9 februarie ca sarbatoare a limbii elene, motivand ca este ”greu de imaginat Europa de azi fara contributia literaturii greci si a Evangheliei”. Proiectul de lege a fost adoptat de Parlament in luna iunie si promulgat de presedintele Romaniei.
„Limba greaca reprezinta nu numai singura limba europeana ce are marturii scrise de peste patru milenii, nu doar limba in care s-au scris opera nemuritoare – literatura greaca veche si Evanghelia, ce reprezinta un intreg tezaur de simboluri, de filosofie, fara de care e greu sa ne imaginam Europa de azi. In conformitate cu Decizia nr. 17889 a ministrilor de interne, de externe si al educatiei, cercetarii si cultelor din Republica Elena, publicata in Monitorul Oficial al Greciei la data de 24 aprilie 2017, ziua de 9 februarie – ziua comemorarii poetului national grec Dionysios Solomos – a fost declarata Ziua mondiala a limbii elene”, se arata in expunerea de motive a proiectului. Potrivit documentului citat, cu prilejul sarbatoririi Zilei limbii elene se vor desfasura o serie de actiuni, precum: informari cu privire la rolul si importanta limbii elene, istoria acesteia; ateliere literare creative; intalniri cu oameni de literatura si arta, dar si lecturi publice, prezentari de carte si spectacole de teatru”, se arata in expunerea de motive a proiectului de lege.
O alta propunere legislativa adoptata deja de Parlament in sesiunea precedenta si promulgata de presedintele Romaniei se refera la instituirea zilei de 9 noiembrie drept Ziua limbii ucrainene, initiata de deputatul din minoritati, Petretchi Nicolae-Miroslav.
„In Romania, ucrainenii reprezinta a treia etnie, dupa numarul de etnici, vorbind de aceasta ca de una autohtona, foarte milte dingtre localitatile in care traiesc compact fiind atestate documentare de peste sapte secole. Insa pentru orice etnie, o sarbatoare importanta in viata comunitatii este legata de sarbatorirea limbii materne, aceasta fiind mostenirea sacrala a unui popor, care se transmite din generatie in generatie pe cale scrisa sau verbala. O atfel de lege ar fi benefica, oferind posibilitatea ca si cetatenii altor etnii sa cunoasca valorile limbii ucrainene. O data importanta in viata comunitatii ucrainene este noua noiembrie, cand ucrainenii din toata lumea sarbatoresc ziua scrierii si limbii ucrainene”, sustinea Petretchi in expunerea de motive.
Si Ziua limbii macedonene este sarbatorita oficial in Romania, pe 8 decembrie, dupa ce proiectul de lege a fost adoptat de Parlament in luna iulie si promulgat de catre presedintele Romaniei. Initiatorul proiectului de lege, deputatul Mariana-Venera Popescu, a afirmat ca aceasta zi este importanta pentru promovarea si protectia tuturor limbilor utilizate de popoarele lumii.
„In contextul in care dezvoltarea, sprijinirea si itensificarea activitatilor care vizeaza promovarea si protectia tuturor limbilor utilizate de popoarele lumii reprezinta o invitatie adresata statelor membre de catre Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite prin rezolutia A/RES/61/266 adoptata la 16 mai 2007, in ultimii ani Parlamentul Romaniei a inteles sa adopte o serie de initiative legislative care stabilesc ziua limbii materne pentru anumite minoritati nationale. In acest sens a fost instituita ziua limbii tatare (5 mai), ziua limbii bulgare (24 mai), ziua limbii cehe (28 septembrie), ziua limbii maghiare (13 noiembrie). Desi anual comunitatea macedoneana organizeaza, alaturi de minoritatile mai sus mentionate, actiuni prin care sunt promovate evenimente si aniversari culturale de o insemnatate deosebita pentru aceasta comunitate, la momentul depunerii prezentei initiative legislative nu este declarata legal o zi de sarbatorire a limbii macedonene. In acest sens apreciez oportuna instituirea zilei de 8 decembrie ca zi a limbii macedonene, ocazie cu care va fi creat cadrul institutional necesar organizarii de manifestari culturale ce cuprind printre altele: expozitii de fotografii, prezentari de carti, omagierea personalitatilor din cadrul etniei macedonene”, se arata in expunerea de motive.
Parlamentarii vor totodata sarbatorirea unui an intreg. Acestia propun instituirea anului 2019 drept Anul Cartii in Romania.
„Se instituie anul 2019 drept ”Anul cartii. In anul Cartii se lanseaza programul national Romania citeste. Acesta se va desfasura in cadrul unitatilor scolare si presupune organizarea de intalniri saptamanale ale elevilor cu voluntari (parinti, personalitati publice, jurnalisti etc) care sa le citeasca fragmente din opere literare in scopul incurajarii lecturii”, se arata in proiectul legislativ.

StiriEst

Sentința unor tineri care au violat o fată de 16 ani. Cum a fost ademenită minora

Publicat

on

De catre

Doi tineri din judeţul Iaşi au ajuns după gratii după ce au violat o adolescentă de 16 ani. Tânăra discuta pe internet, de ceva vreme, cu unul dintre bărbaţi, aflat la muncă în Anglia. Când acesta s-a întors în România, şi-au dat întâlnire, dar individul a condus-o la un amic şi amândoi au agresat-o sexual pe biata fată!

Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, cei doi tineri, unul de 23 de ani, celălalt de 24, trebuie să-i plătească daune morale. Judecătorii au stabilit că victima trebuie să primească 40 de mii de lei. Incidentul s-a petrecut vara trecută, pe când adolescenta avea 16 ani. Cei doi aveau o relaţie pe facebook, de câteva luni. La un moment dat, tatăl fetei a aflat şi i-a interzis categoric fiicei să mai ţină legătura cu tânărul aflat în Anglia. La sfârşitul lunii august, bărbatul a venit în ţară şi a întâlnit-o pe tânăra în faţa unui magazin. A convins-o să vină în casa unui prieten şi i-a propus să întreţină relaţii intime. Iar când fata l-a refuzat, a fost ameninţată cu bătaia. În final cei doi au violat-o, apoi au dus-o acasă. Familia revoltată a anunţat poliţia. Adolescenta a fost supusă şi unui examen medico-legal, iar după trauma suferită, fata a avut nevoie de consiliere psihologică.

Cei doi indivizi sunt condamnaţi la 7 ani şi respectiv 7 ani şi 6 luni de închisoare. Sentinţa nu este definitivă.

Cristian AVRAMESCU

Citeste in continuare

StiriEst

Ce spun șefii de la Protecția Copilului despre angajatul care a supraviețuit după o cădere de la 10m! S-a aruncat de pe pasarela

Publicat

on

De catre

Gest șocant al unui tânăr de 28 de ani din Vaslui. Tânărul a căzut de pe o pasarelă pietonală din stația CFR de la aproape zece metri înălţime. Salvatorii l-au găsit încă în viață şi l-au dus de urgenţă la spital. Bărbatul este angajat la Direcţia Pentru Protecţia Copilului ca asistent medical la un centru de recuperare pentru persoane cu dizabilităţi. Medicii din Iaşi se străduiesc să-i salveze viaţa.

Teribilă întâmplare din staţia CFR s-a petrecut înainte de lăsarea întunericului. Bărbatul a primit primul ajutor în scurt timp.

Tânărul a fost transferat apoi la un spital din Iaşi. Medicii spun că pacientul este acum conştient şi în stare stabilă. Gestul extrem al bărbatului i-a surprins pe cei care îl cunosc. Locuieşte cu părinţii şi nu este căsătorit, dar nimic nu sugera că trece printr-o depresie. La locul de muncă, şefii tânărului spun că nu s-a plâns de niciun necaz.

Poliţiştii anchetează cele întâmplate. În aceeași zonă, în luna mai, o femeie și-a pus capăt zilelor, tot după ce a căzut de pe pasarela pietonală.

Miruna BADEA

Citeste in continuare

StiriEst

Veşti bune pentru elevi şi studenţi. Stimulent financiar de 250 de lei lunar pe perioada vacanţei de vară

Publicat

on

De catre

Angajatorii pot beneficia de un stimulent financiar lunar pentru fiecare elev și student angajat pe perioada vacanței. Stimulentul se poate acorda pentru o perioadă de maximum 60 de zile lucrătoare pe an pentru fiecare elev și student pentru care s-a încheiat un contract individual de muncă.

Cei care angajează elevi și studenți pe timpul vacanței pot beneficia de un stimulent financiar lunar, potrivit unui comunicat de presă publicat recent de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANFOM). Stimulentul este în valoare de 250 de lei și este asigurat din bugetul asigurărilor pentru șomaj. Diferența dintre stimulentul lunar primit și salariul efectiv realizat de elev sau student va fi suportat de către angajator, din fondurile proprii. Stimulentul se acordă celor care angajează elevi sau studenți în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată sau a unui contract de muncă temporară. Contractele trebuie încheiate pe o perioadă egală sau mai mică decât durata vacanței și se acordă doar acelora care au angajat elevii/studenții după începerea vacanței.

De asemenea, cei care angajează elevi pe durata vacanței trebuie să țină cont de faptul că în cazul minorilor (sub 18 ani) se poate încheia contract individual de muncă cu durata timpului de maximum șase ore pe zi și 30 de ore pe săptămână, conform prevederilor din Codul muncii. Acest contract se consideră cu normă întreagă pentru minori, ei neputând lucra mai mult de atât, conform legii.

Stimulentul financiar se acordă doar la cererea angajatorului, în baza anumitor documente pe care trebuie să le depună la agenția pentru ocuparea forței de muncă județeană, respectiv a municipiului București. Printre aceste documente trebuie să fie o adeverință eliberată de instituția de învățământ care să ateste că persoana este elev/student în respectiva instituție, o copie după actul de identitate al elevului sau studentului și o declarație pe proprie răspundere a angajatorului. Poți găsi lista completă cu actele necesare pe site-ul oficial al ANOFM.

Angajatorii care doresc să beneficieze de acest stimulent financiar de 250 de lei trebuie să încheie o convenție cu agenția pentru ocuparea forței de muncă locală în termen de 30 de zile de la data angajării respectivilor elevi/studenți.

Angajatorii trebuie să aibă în vedere că dacă au angajat elevi sau studenți înainte de începerea vacanței sau dacă au mai beneficiat de stimulent pentru o perioadă de 60 de zile lucrătoare în cursul anului calendaristic nu mai pot accesa stimulentul financiar.

Cristian AVRAMESCU

Citeste in continuare

Populare

Copyright © 2017 Stiri Est