Persoanele cu handicap si insotitorii acestora sunt lasate in voia sortii. Autoritatile cheltuie banii pentru organizarea alegerilor parlamentare

Primariile din judetul Vaslui se apropie de colaps. Sute de asistenti si insotitori ai persoanelor cu handicap au inceput deja sa aiba salarii si indemnizatii restante cate o luna-doua. Situatia este critica, mai ales ca s-a dat startul noului an scolar, iar primarii se plang de faptul ca nu mai au bani pentru a asigura combustibilul microbuzelor scolare. Ba mai mult, edilii locali se tem ca vor intra in posesia unor sume rectificate abia in ultimele luni ale anului cand vor trebui sa le dea inapoi din cauza ca nu vor mai avea timp suficient pentru a folosi banii.
Mai bine de jumatate din primariile vasluiene au conturile goale de mai bine de doua luni. Fiecare zi care trece aduce administratiile locale din ce in ce mai aproape de colaps financiar. Sute de persoane cu handicap nu mai au posibilitatea de a-si achizitiona medicamente din cauza ca primariile nu le mai pot plati indemnizatiile. Dupa persoanele cu handicap, elevii vor fi urmatorii afectati de criza financiara a primariilor. Daca pentru igienizari si reparatii la scoli, primarii au reusit sa se descurce cu persoanele de la ajutor social, lipsa banilor isi va spune cuvantul imediat dupa inceperea anului scolar cand nu se vor gasi fonduri pentru asigurarea transportului elevilor la unitatile de invatamant. „Bugetul local este zero. Avem arierate. In cazul in care nu le vom plati in trei luni vom aduce primaria in faliment”, spun primarii. In aceste conditii organizarea parlamentarelor costa in 2016 de trei ori mai mult decat in 2004. Pentru buna organizare a alegerilor parlamentare din 11 decembrie 2016, Guvernul Ciolos a alocat suma totala de 227,7 milioane lei, fonduri impartite intre Ministerul de Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Autoritatea Electorala Permanenta, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Institutul National de Statistica. Fata de anul 2004, cand au fost ultimele alegeri parlamentare pe lista, costul scrutinului este de trei ori mai mare. Dupa 12 ani, romanii isi vor alege iar senatorii si deputatii pe lista de partid, dupa doua cicluri electorale de experimentare a votului uninominal. O alta asemanare intre alegerile din 2016 si cele din 2004 se refera la numarul celor care vor intra in Parlament: 466 in 2016 fata de 469 in 2004. Cu toate acestea, pentru organizarea scrutinului s-a alocat in 2016 o suma de trei ori mai mare fata de 2004. In 2008, Guvernul Tariceanu a alocat pentru organizarea primelor alegeri parlamentare pe sistem uninominal suma de 100 de milioane de lei. Patru ani mai tarziu, in 2012, Cabinetul Ponta a dublat aproape suma alocata: 199 de milioane de lei. Acum, Guvernul Ciolos pluseaza, punand in joc 227,7 milioane de lei, desi cu doar cateva saptamani in urma, la rectificarea bugetara, se vorbea de alocarea a 200 de milioane de lei.