O masina apartinand CUP Barlad, societate care se ocupa cu amplasarea instalatiilor pentru iluminatul de sarbatori, s-a rasturnat chiar pe trotuar din fata Primariei Barlad, intrand pe spatiul verde, la cativa centimetri de zidul cladirii. Muncitorii incercau sa orneze Primaria, dar soferul a facut o manevra gresita. Din fericire nimeni a fost ranit! sursa foto :facebook

Pe ultima suta de metri, social democraii isi pregatesc locuri caldute in institutiile statului. Adica acele institutii unde locurile de munca iti ofera o leafa multumitoare, dar si o siguranta. Copiii vasluinilor nu au acces la aceste posturi daca nu provin dintr-o familie ancorata in politica. Tinerii care se spetesc invatant, aleg de multe ori calea strainatatii sau ajuns sa fie bataia de joc a smecherilor cu pile si relatii. Sau mai pe romaneste spus, smecherii trag pisica de coada prin birouri sau se plimba prin oras in timpul serviciului, iar “fraierii” plang dupa un loc de munca. Este o realitate care caracterizeaza Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Vaslui, o realitate pe care o stie toata lumea, dar nu toti accepta sa discute despre ea. Despre multi angajati din institutia pe care o conduce longevivul si competentul director Ionel Armeanu, se spune ca ar fi ajuns in birourile caldute pe pile, relatii si culoare politica, nu datorita cunostintelor si abilitatilor lor. Totul iese la iveala pe masura ce DGASPC mai organizeaza cate un concurs de angajare. De concurs trece cine trebuie! In urma articolelor publicate de ziaristii STIRIEST.RO, au aparut zeci de comentarii in mediul online care aduc acuzatii grave legate de acte de coruptie si abuzuri ale celor de la  DGASPC Vaslui. Recent, institutia cu pricina a mai scos pe piata o serie de posturi. Potrivit site-ului institutiei, pentru unul din ele s-a inscris la “concurs”, chiar actualul viceprimar, social democratul Dragos Cazacu. Remunerat cu peste 10.000 de lei pentru functia de viceprimar, promovat in fruntea orasului de liderul local al PSD, Dumitru Buzatu, Cazacu este constient ca minunea nu poate tine o viata. Ei bine, domnul viceprimar s-a gandit ca nu ar fi rau sa isi asigure viitorul. Functia publica solicitata de Dragos Cazacu este cea de consilier principal la Biroul Management de caz. In urma selectiei dosarelor, Cazacu a fost admis, dar nu s-a prezentat si la concurs din motive numai de el stiute. Ramane de urmarit in urmatoarea perioada daca viceprimarului PSD i se atribuie prin vreo metoda legala si corecta, locul de munca solicitat. Tinerii din PSD sunt disperati de scaderra in sondaje a partidului si cauta sa se angajeze la stat.

A devenit o regula de baza pentru institutiile din Romania sa angajeze personal pe banda rulanta in functie de recomandarile venite de la partidele politice. Cum nimeni nu a platit pana acum pentru aceasta bataie de joc, angajarile la DGASPC continua. La institutia condusa de corectul si vesnicul director Ionel Armeanu, s-a gasit loc de-a lungul anilor pentru sute de personae care erau in cautarea unui loc de munca bine platit.

Sistemul pilelor si al relatiilor

DASPC Vaslui este instituia cu cei mai multi angajati. Aici numai cine nu a vrut nu a intrat in sistem. Mai bine de un sfert dintre lucratorii din birouri sunt pila cuiva. Restul oamenilor muncesc sa tina in spate pilosii. Copiii de bani gata ai Vasluiului, lipitorii de afise ai partidelor, sotiile, fratii, surorile, cumnatii, verii, mamele, sau tatii cuiva. Sistemul pilelor a functionat perfect atunci cand a venit vorba de angajari la DGASPC. Asa a ajuns sa suga din bugetul protectiei sociale lumea buna din judet. Toti politicienii care s-au perindat pe la conducerea judetului si-au rasplatit cunostintele sau muncitorii din campaniile electorale cu cate un loc de munca. Cine era prost sa nu accepte un post caldut intr-o institutie a statului, acolo unde timpul trece, leafa uriasa se incaseaza. Au fost probleme mari cu plata salariilor si cu siguranta ca vor mai fi, dar chiar si asa, nimeni nu este dispus sa isi dea demisia. Directorii institutiei tac malc, nimeni nu se revolta. Ioan Buruiana, director general adjunct la Directia pentru Protectia Copilului Vaslui, personaj care la randul sau si-a angajat odrasla la o institutie finantatabde Cosniliul Judetean, are cel mai mare salariu din institutie – 10.200 de lei brut. Ceilalti sefi iau si ei peste 10 mii de lei de cand cu legea salarizarii.

Direcţia pentru Protecţia Copilului Vaslui, cel mai mare angajator din judeţ, cu peste 2.300 de salariaţi

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vaslui este cel mai mare angajator din judeţul Vaslui, cu peste 2.300 de salariaţi, pentru care statul plăteşte lunar peste trei milioane de lei, pe locul secund în acest top figurând societatea Rulmenţi Bârlad, cu 1.500 de salariaţi.

Instituţiile statului, finanţate de la bugetul consolidat, au ajuns să fie cei mai mari angajatori din judeţul Vaslui, după ce marile fabrici vasluiene şi-au redus treptat activitatea, unele dintre acestea închizându-şi porţile. Pe domenii de activitate, învăţământul are cei mai mulţi salariaţi, cu peste 6.500 de cadre didactice angajate, în peste 700 de şcoli. Următorii angajatori sunt cele patru spitale din judeţ, care însumează aproape 2.500 de salariaţi, inclusiv personal auxiliar.

Cel mai mare angajator din judeţul Vaslui este însă Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, cu o medie lunară de peste 2.300 de salariaţi.  În rest, ceilalţi angajatori din mediul privat vasluian au sub o mie de angajaţi, cei mai mulţi salariaţi per societate fiind în domeniul industriei textile. La nivelul întregului judeţ Vaslui, în mediul privat lucrează mai puţin de 53.000 de salariaţi, în condiţiile în care populaţia judeţului este de aproximativ 450.000 de locuitori.

Mihaela SIMA

Mica valoare, zero character! Unii oameni nu au deloc simtul ridicolului si oricat li s-ar spune ca un lucru nu se poate, ei insista in prostie. Ei bine, cel mai bun exemplu la acest capitol este Isabel Bogdan, fost prefect, actual director al Casei Judetene de Pensii. Personajul cu pricina spune ca este mebru PNL, liberalii spun ca Bogdan a jucat mai mult in tabara PSD si ALDE, dovada ca in timpul guvernarii social democrate el a fost mentinut in functia de director. Nici Isabel Bogdan probabil ca nu mai stie ce partid reprezinta, el ar face orice numai sa ajunga sa ocupe o functie la Institutia Prefectului. S-a dus la Bucuresti la mai marii PNL carora le-a spus ca el este oricand pregatit sa preia fotoliul de prefect, cei de acolo l-au trimis insa la plimbare. Pentru aceasta functie, PNL Vaslui il are pregatit pe Marius Arcaleanu.  Chiar si asa, Isabel Bogdan nu a vrut sa inteleaga si insista pe la toate usile cerand un scaun. Mai nou, actualului director de la Casa de Pensii i s-a pus pata pe functia de subprefect. Isabel Bogdan nu vrea nici in ruptul capului sa accepte ca nu va primi o functie in fruntea judetului. “El s-a dus pe la Bucuresti cu dosarul in mana, le-a spus celor de acolo ca vrea prefect, in trecut, in guvernarea PSD s-a dus la centru si a cerut o functie in Ministerul Muncii. Acum ii pune bete in roate lui Marius Arcalenu si nu i-a aprobat cererea de revenire in functia detinuta de acesta la Casa de Pensii. Nu va reusi sa isi atinga scopul. Nu stim ce viseaza noaptea, dar a contactat cativa membrii din PNL carora le-a spus ca ar accepta si functia de subprefect daca prefect nu se poate. A reusit sa irite foarte multi colegi din partid, iar acestia solicita ca el sa fie inlaturat si de la Casa de Pensii”, au declarat pentru STIRIEST, surse din PNL. Va reamintim ca Isabel Bogdan a mai fost parasutat la Prefectura acum aproximativ trei ani de la Casa de Pensii, acolo unde era director. Dupa ce PNL l-a facut mare, Isabel a demonstrat ca in realitate este mic. A acceptat repede sa se prostitueze si asemenea sobolanilor care parasesc barca atunci cand se scufunda, Bogdan a tradat PNL in 2017. S-a milogit atunci la usa ALDE, formatiune aflata in coalitia de guvernare la vremea respectiva. Cat a fost prefect Isabel Bogdan a demonstratca nu stie care ii sunt atributiile de prefect si astfel munca de zi cu zi a fost lasata in plan secund. Isabel a mai suferit un esec! Din fericire nu unul amoros! A plans luni la rand dupa un post de conducere la Bucuresti, la Ministerul Muncii. Nu a reusit insa! A reusit in schimb sa impresioneze PSD si sa ramana directorul pensionarilor. 

Sorin SAIZU

Postul Crăciunului 2019. Vineri, 15 noiembrie, a început Postul Crăciunului, unul dintre cele patru mari posturi ale Bisericii Ortodoxe.

Tradiții, obiceiuri și superstiții în Postul Crăciunului

Postul Crăciunului vine cu o mulțime de obiceiuri, superstiții și tradiții păstrate din moși-strămoși, care sunt respectate în continuare.

Spre exemplu, potrivit datinii, după Lăsatul Secului oalele în casă trebuie să fie așezate cu gura în jos, pentru a alunga paguba sau boala.

Așa cum spun bătrânii, vremea din postul Crăciunului este un indiciu care transmite cum va fi vremea în primăvara anului următor. Dacă vremea nu este foarte rea, se spune că primăvara va fi ploioasă.

Pe 21 noiembrie, când este sărbătorită Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, dacă este senin, se spune că vara va fi secetoasă. Tot în această zi se dă de pomană pentru cei care au murit fără lumină şi se ung ferestrele şi uşile cu usturoi pentru ca în casa respectivă „să nu intre farmece”.

Pe 29 noiembrie, în ajunul Sfântului Andrei este ”Noaptea strigoilor”, și potrivit tradiției, se ung uşile și ferestrele cu usturoi pentru a alunga strigoii, iar vitele se aprără cu mac şi sare. Se spune că dacă este lună plină şi cer senin, iarna va fi prietenoasp, iar dacă sunt nori, vor fi zăpezi mari.

Pe 30 noiembrie, de Sfântul Andrei, se gătește cu usturoi și nu se împrumută din casă.

Ce nu trebuie să faci în Postul Crăciunului

Pe 4 decembrie, de Sfânta Varvara, nu se lucrează în mină și nu se folosesc lucruri negre. De asemenea,femeile nu cos și nu opăresc rufe, pentru a nu se îmbolnăvi copiii. Acestora li se fac cruci pe frunte şi mâini cu miere şi dovleac, pentru a fi apărați de vărsatul de vânt.

De Sfântul Nicolae, considerat protector al femeilor și copiilor, se spune că dacă nu a nins va fi iarna grea şi lungă.

Pe 20 decembrie, de Ignat, nu se mai spală rufe până după Bobotează, se taie porcii şi se spune că toți membrii casei trebuie să vadă sângele porcului, pentru a fi apărați de boli și a avea noroc.

În Ajunul Crăciunui se mătură invers şi nu se scoate gunoiul ca să nu se piardă norocul.

Zilele cu dezlegare la pește în Postul Crăciunului

În 2019 vor fi 14 zile cu dezlegare la pește în Postul Crăciunului. Acestea sunt:

– 21 noiembrie – Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

– 23 noiembrie

– 24 noiembrie

– 25 noiembrie – Sfânta Muceniță Ecaterina

– 30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei

– 1 decembrie

– 3 decembrie

– 6 decembrie – Sfântul Ierarh Nicolae

– 7 decembrie

– 8 decembrie

– 9 decembrie

– 12 decembrie

– 14 decembrie

– 15 decembrie

Zile libere de Crăciun și Revelion 2019. Dat fiind că anul acesta atât Crăciunul, cât și Revelionul, vor pica în timpul săptămânii, românii vor avea parte de mai multe zile libere legale.

Zile libere de Crăciun și Revelion 2019

Chiar dacă zilele libere legale de Sfântul Andrei și 1 decembrie vor pica în weekend, Crăciunului și Revelionul vor fi în timpul săptămânii. Astfel, vor fi la dispoziție 4 zile libere de Crăciun și Revelion.

În 2019, Crăciunul va fi sărbătorit în mijlocul săptămânii, respectiv miercuri și joi. În acest caz, bugetarii se vor întoarce la serviciu vineri, pe 27 decembrie.

În ceea ce privește zile libere pentru Revelion, noaptea dintre ani va avea loc marți spre miercuri, astfel că românii vor avea două zile libere, pe 1 și 2 ianuarie, adică miercuri și joi, urmând ca vineri, pe 3 ianuarie, să se lucreze.

Exista posibilitatea ca Guvernul să dea liber și pentru ziua de 3 ianuarie. Acest lucru le-ar permite românilor să intre în 2020 cu o mini-vacanță și să se întoarcă la joburi abia pe 6 ianuarie.

Zile libere în 2020

Anul viitor, zilele libere legale vor pica astfel:

1 ianuarie (miercuri)

2 ianuarie (joi)

24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Romane (vineri)

17 aprilie – Vinerea Mare, ultima zi de vineri inaintea Pastelui (vineri)

19 aprilie – prima zi de Pasti (duminica)

20 aprilie – a doua zi de Pasti (luni)

1 mai – (vineri)

7 iunie – prima zi de Rusalii (duminica)

8 iunie – a doua zi de Rusalii (luni)

15 august – Adormirea Maicii Domnului (sambata)

30 noiembrie – Sfantul Apostol Andrei, Ocrotitorul Romaniei (marti)

1 decembrie – Ziua Nationala a Romaniei (marti

25 decembrie – prima zi de Craciun (vineri)

26 decembrie – a doua zi de Craciun (sambata)

Zilele libere, stabilite prin lege

Guvernul are obligația să stabilească anual, în primele 15 zile din ianuarie, ce zile libere suplimentare vor primi bugetarii în fiecare an, conform articolului 139, alineatul 4, din Codul Muncii.

„Până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul din sistemul bugetar, zilele lucrătoare pentru care se acordă zile libere, zile care preced și/sau care succed zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează (…), precum și zilele în care se recuperează orele de muncă neefectuate”, se arată actul normativ.