Inca o palma pentru DNA! Ofiterul sub acoperire din dosarul vamesilor, un infractor!

Cel mai stufos dosar de corupție judecat de Tribunalul Vaslui, cazul vameșilor de la Albița, a fost reluat de la zero dupa mai bine de patru ani de judecata. Decizia a venit după ce judecătorul care a instrtumentat dosarul a plecat la o altă instanță chiar înaintea ultimului termen de judecată în dosarul Lotul Albița II, în care 22 de vameși, sunt judecați pentru fapte de corupție. Asa se face ca sunt reaudiati sute de martori si revizionate înregistrări. Invocându-se hotărârile CEDO în materie, noul judecător a decis readministrarea probatoriului. Potrivit unei hotărâri CEDO, neaudierea directa a inculpatului si a martorilor de catre noul judecator investit cu solutionarea cauzei dupa schimbarea componentei completului atrage o incalcare a dreptului la un proces echitabil. “In cauza Emilian Vasile Cutean contra Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca a existat o incalcare a dreptului la un proces echitabil, garantat de Art. 6 din Conventie. Curtea a constatat ca inculpatul (reclamantul) si martorii nu au fost audiati in fata noului complet de judecata investit cu examinarea cauzei in fond. De asemenea, CEDO a constatat ca instantele de apel si de recurs au esuat la randul lor sa administreze nemijlocit probele testimoniale, mentinand solutia de condamnare dispusa impotriva reclamantului de judecatorul fondului. Mai mult, Curtea a observat ca instantele superioare si-au motivat aceasta decizie pe baza probelor testimoniale retinute, de judecatorul fondului, fara o audiere directa”, a declarat avocatul Oana Iovu.

Beauty Code Vaslui

Igor Caraman- un investigator sub acoperire infractor

22 de vamesi au fost trimisi in judecata de procurorii DNA pentru fapte de coruptie. În urma descinderilor, procurorii au ridicat saci cu bani de la locuinţele vameşilor vizaţi, sume pe care aceştia nu au putut să le justifice. Personajul cheie in acest dosar este ofiţerul Igor Caraman, din cadrul Centrului Naţional Antocoruţie de la Chişinău, folosit de procurorii DNA din România ca investigator în cauză.
Igor Caraman a relatat judecătorilor anul trecut că a semnat un angajament cu CNA în iunie 2013, la iniţiativa sa, după 13 ani în care a tranzitat săptămânal graniţa Republicii Moldova cu România, în calitate de  transportator, perioadă în care a fost obligat să ofere mită funcţionarilor vamali pentru a nu avea probleme la controlul de frontieră. Caraman a fost introdus ca investigator în dosarul instrumentat de procurorii DNA Iaşi la 1 iulie 2013, sub legenda că desfăşoară activităţi de coletărie pentru firme din Republica Moldova, pe traseul Chişinău – Braşov, unde era punct de întâlnire cu un alt autocar care aducea colete din Italia. Timp de patru luni de zile, ofiţerul basarabean a filat vameşii înregistrând fiecare control de frontieră. Problema este ca in perioada in care a facut interceptarile in Vama, Igor Caraman nu era ofiter al Centrului National Anticoruptie Chisinau. O demonstreaza chiar o adresa oficiala a celor de la CNA Chisinau care recunosc ca Igor Caraman a inceput sa activeze ca ofiter din luna aprilie 2014, ori interceptarile au fost facute in 2013.

“Esential este ca Igor Caraman nu era ofițer in Iulie oct 13 actele sunt lovite de nulitate” a spus Oana Iovu, avocata unuia dintre vamesi. De asemenea avocatul Ionel Nichita a declarat ca Igor Caraman nu doar ca nu era ofiter CNA Chisinau in 2013, dar era si infractor. “ In perioada mentionata Igor Caraman, investigatorul folosit in dosarul vamesilor, era condamnat in Italia. El figureaza ca ofiter CNA Chisinau din anul 2014”, a spus Ionel Nichita.
Investigatorul basarabean, considerat martorul cheie în dosar, a invocat că, de regulă, vameşii îi indicau prin semne suma pe care trebuia să le-o ofere pentru a nu fi controlat riguros transportul de marfă. 
”Fie arătau două, trei, patru degete, fie scriau în aer, indicând suma, fie pur şi simplu şopteau. Atunci când nu înţelegea semnele lor îi întrebam suma pe care o doresc”, a explicat ofiţerul CNA. 

Ce spune Curtea Cinstitutionala
“În aceste condiții, Curtea constată că nerespectarea interdicției absolute statuată în cuprinsul normelor procesual penale ale art.102 alin.(1) – potrivit căreia probele obţinute prin tortură, precum şi probele derivate din acestea nu pot fi folosite „în cadrul procesului penal” – și a dispozițiilor art.101 alin.(1)-(3) din Codul de procedură penală privind interzicerea explicită a administrării probelor prin practici neloiale atrage nulitatea absolută a actelor procesuale și procedurale prin care probele au fost administrate și excluderea necondiționată a probei în faza camerei preliminare”.
Sorin SAIZU