Nepasarea autoritatilor! Romania pierde anual teren la granita de est

România pierde anual sute de hectare de teren la granița de nord-est. In judeţul Botoşani, apele au afectat malurile Prutului pe o lungime de 4.000 de metri liniari pe raza mai multor localitati. Din cauza lipsei îndiguirilor, viiturile rup malurile de pământ, făcând ca albia apei să se majoreze considerabil.
Viiturile succesive din ultima perioada care s-au format pe cursul apei au „rupt” din malul românesc, diminuând semnificativ suprafeţele agricole, lizierele, păşunile sau chiar fâşiile de frontieră.
Primarul comunei Hudeşti, Viorel Atomei, susţine că în ultimii ani fenomenele s-au accentuat, iar suprafeţele pierdute sub ape sunt foarte mari.
„La viitura din iulie avem vreo cinci hectare înghiţite de Prut. În funcţie de numărul de viituri, într-un an poţi să pierzi şi zece hectare. Ceea ce este clar este că se pierde din teritoriul ţării şi din teritoriul comunei. Soluţia este consolidarea malurilor”, a afirmat primarul din Hudeşti.
El susţine că ultimele consolidări ale malului Prutului s-au făcut înainte de 1990, însă acestea au fost rupte de ape şi, mai multe decât atât, au devenit parte a teritoriului ucrainean, ca urmare a faptului că râul şi-a modificat albia.
„Când eram eu copil, Prutul era mult mai încolo. Ne jucam pe malul apei şi număram maşinile care treceau pe şoseaua care trece de la Cernăuţi la Chişinău. Acum, şoseaua nu se mai vede. Se vedeau casele de la ucraineni, iar acum nu se mai vede nimic. Cred că avem vreo 30-40 de hectare plecate”, a mărturisit Viorel Atomei.
Datele privind eroziunea malului drept al Prutului sunt cuprinse şi într-un raport întocmit de Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Botoşani.
Documentul, care a fost întocmit de specialiştii ai SGA şi ai Inspectoratului în Construcţii şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, prezintă pagubele produse, în perioada martie-iulie 2018, pe cursurile de apă din judeţul Botoşani, ca urmare a unor viituri puternice care au amplificat fenomenele de eroziune a malurilor.
„Eroziunile active de pe malul drept al râului Prut conduc la pierderea continuă a unor suprafeţe importante de teren din teritoriul ţării, fiind necesare lucrări de consolidare pentru stabilizarea albiei şi protecţia malului drept”, este concluzia raportului.
Potrivit estimărilor specialiştilor, costurile de consolidare a malului Prutului se ridică la peste 20 de milioane de lei, bani care ar trebui alocaţi de la bugetul de stat.