Conecteaza-te cu noi

StiriEst

Opulenta si nesimtire! Cati bani s-au dus din bugetul judetului pentru Catedrala Neamului

Publicat

in

Trei sferturi din suma cheltuită pentru a construi Catedrala Mântiurii Neamului a fost alocată de stat și numai un sfert a provenit din donații.
Până acum construcția a costat 110 milioane de euro. Patriarhia Română a precizat proveniența celor 110 de milioane de euro, fără TVA, bani investiți până acum în construcție.
„Din această sumă, un procent de aproximativ 25% provine din donaţii, restul reprezentând sprijinul financiar oferit de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale în baza prevederilor unor acte normative’. Altfel spus o nesimtire fara margini a autoritatilor care trec cu vederea nevoile urgente ale populatiei. Pare ca pe nimeni nu a interesat ca oamenii sunt flamanzi, in timp ce mega-catedrala inghite saci cu euro.
Revoltator este ca zeci de biserici din judetul Vaslui se darama peste enoriasi. In lacasele de cult ploua sau ninge, in functie de anotimp, nu exista surse de incalzire, iar preotii abia supravietuiesc. Curios este ca Episcopia Husilor nu a dirijat fonduri pentru Catedrala Neamului. Precizarea Patriarhiei Române despre contribuția Episcopiei Hușilor la acest obiectiv este ca în cadrul colectei organizate în toate bisericile ortodoxe din țară și străinătate, contribuțiile sunt benevole, nu impuse, și se eliberează chitanțe special emise de Patriarhia Română, transmise tuturor unităților bisericești din țară și străinătate. Patriarhia mai precizează că în anii 2015-2016 Episcopia Hușilor nu a contribuit la edificarea Catedralei Mântuirii Neamului cu fonduri colectate de la preoții și credincioșii eparhiei și nici din alte fonduri provenind de la Centrul Eparhial. Altfel spus, desfranatul Corneliu Onila, cel care a fost acuzat ca abuza sexual elevi de seminar, a furat pe rupte de la preoti si a luat spagi grase, dar i-a ras in nas Patriarhului Daniel.

Birsa Turism ProfEstetica Cursuri

CJ a dat bani pentru Catedrala Neamului
Consiliul Judeţean Vaslui a sprijinit insa financiar Patriarhia Română pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului. Consilierii au aprobat fara sa clipeasca alicatea sumei de 100 de mii de lei din bugetul judetului. De altfel, presedintele Dumitru Buzatu a declarat ca periodic CJ Vaslui va acorda sprijin financiar tuturor cultelor din judeţ care fac solicitări în acest sens, în măsura în care este posibil şi în conformitate cu prevederile legale. Catedrala Mântuirii Neamului are 120 de metri înălţime, fiind mai înaltă cu 34 de metri decât Casa Poporului, şi 126 metri lungime – mai lungă decât un teren de fotbal. Pentru construcţia fundaţiei clădirii au fost turnaţi 25.000 de metri cubi de beton. Aceasta va avea 8 lifturi, 4 adăposturi antiatomice, 42 de cripte, două săli multifuncţionale cu altare. Capacitatea spaţiului este de 5.000 de persoane. „La proiectul nostru n-am putut să facem o catapeteasmă din lemn, a trebuit una din beton, având în vedere aceste dimensiuni. Din calculele noastre a rezultat că pentru catapeteasmă avem nevoie de 12 kilograme de mozaic cu foiţă de aur pentru un metru pătrat de icoană”, a explicat inginerul Vasile Crăcăoanu, consilier patriarhal. Pereţii interiori ai catedralei vor fi de asemenea acoperiţi cu mozaic adus din Italia. Inclusiv peretele veşmântarului care se află aici în interiorul altarului, practic locul pe care vor fi aşezate hainele preoţeşti, va avea 9 ferestre cu vitralii în termopan. De asemenea, cu o lungime de 42 de metri şi o înălţime de 7 metri, peretele va fi îmbrăcat în totalitate în icoane din mozaic, au completat reprezentanţii BOR.

Fest Bijuterii Avis Coffee Shop

SOS Manastirea Parvesti!
Bisericile și mănăstirile din județul Vaslui reprezintă un veritabil tezaur al acestor locuri și se pot înscrie în galeria națională de monumente pretioase. Județul Vaslui păstrează zeci de biserici de lemn, care prezintă o vechime și valoare arhitecturală deosebite, 55 fiind incluse în Lista monumentelor istorice, iar 15 dintre acestea sunt clasate ca monumente de categorie A, cu valoare națională și universală.

Autoritățile județene doresc includerea bisericilor și mănăstirilor într-un circuit turistic, însă proiectul nu s-a materializat din cauza lipsei banilor. Este eterna scuza care mascheaza incompetenta unor autoritati nepasatoare. In tot acest timp monumentele istorice din judet dispar incet si sigur. Nu sunt bani pentru reabilitarea unor obiective emblematice, dar se gasesc fonduri pentru investitii fara cap. Multe dintre bisericile de lemn necesită lucrări de conservare și reabilitare, pentru care nu există resurse, dar specialiștii susțin că este foarte important ca ele să fie, totuși, cunoscute și vizitate de oamenii simpli, dar mai ales protejate pe cât se poate de vasluieni. Manastirea Pârvesti este locul care demonstreaza ca propaganda negativa pornita cu un urias elan împotriva Bisericii Ortodoxe Române, nu reuseste sa abata de la drumul credintei adevaratii slujitori. Pentru putinii vietuitori de la Manastirea Parvesti, rugaciunea este singura avere. Se bucura de fiecare data cand un credincios le trece pragul si simt o fericire imensa atunci cand isi ajuta aproapele. Monahii de aici nu se plang de saracie, nu stau cu mana intinsa, se descurca si au demnitate. Se uita in schimb cu tristete la constructia din stejar, veche de doua secole. Aceasta biserica este dovada vie ca Biserica a avut un rol extrem de important in viata stramosilor nostri. Din pacate, bijuteria unicat risca sa ramana o amintire.

Schitul Pârvești — întemeiat la 1666 de vornicul de poartă Apostol Talpeș și nepoții săi, Ioan și Simion Popescu, postelnici de Bilahoi — a fost reclădit în 1816-1820 de către monahul Nicodim Popescu, urmaș al ctitorilor, împreună cu serdarul Gh. Cociu și Ioan Nedelcu.
Ansamblul cuprinde două construcții de lemn, Biserica ”Sf. Nicolae” și turnul clopotniță. Biserica de lemn ”Sf. Nicolae” a Mănăstirii Pârvești este construită din bârne de stejar, prinse în ”cheotoare dreaptă”, pe temelie de piatră de râu și tălpoaie de lemn. Temelia inițială a fost tencuită și transformată în soclu care a fost supraînălțat. Privită în ansamblu, biserica din Pârvești este o construcție masivă, cu pereți înalți, cu acoperișul din șindrilă. Cele trei turle au pereții căptușiți cu șindrilă, iar acoperișurile cu tablă în solzi. Ancadramentele ferestrelor și ale ușii de la intrare sunt neornamentate.
Sistemul de boltire a bisericii este unitar, cu turle octogonale, amplasate pe pronaos, naos, altar. Ușa masivă de stejar de la intrarea în pronaos are feroneria lucrată în atelier meșteșugăresc local. Biserica păstrează icoane și mobilier de epocă din lemn de tei, sculptat și pictat în tehnica ulei. Catapeteasma a fost pictată în manieră bizantină, fiind mai veche decât icoanele din biserică. Colonete cu capiteluri sculptate cu volute și frunze de acant despart iconostasul în registre verticale. Turnul clopotniță al Mănăstirii Pârvești, construit în 1820 în partea de vest a incintei, este construit din bârne de stejar, încheiate în ”cheotoare dreaptă”, pe soclu de piatră. Are scară interioară de lemn și acoperiș piramidal din șindrilă. În vârful acoperișului se află o cruce metalică lucrată artistic la baza căreia se află semiluna turcească, soarele bizantin, sulița și iataganul turcesc, toate simbolizând triumful creștinismului.
”Biserica a suferit în timp mai multe intervenții, cum ar fi închiderea pridvorului și adăugarea unei centuri de beton de jur împrejurul bisericii (1974). În momentul de față, biserica se află într-o stare precară de conservare: tălpile din lemn de stejar ale fundațiilor sunt putrezite; pardoseala de lemn este putredă; învelitoarea de șindrilă este degradată. Monumentul a fost supus unor tasări inegale, fapt care a dus la înclinarea elementelor de structură verticală și la dislocări de elemente, fiindu-i afectat sistemul de rezistență. Biserica fostului schit de la Pârvești este frumos prezentată de Dorinel Ichim în lucrarea ‘Biserici de lemn din Eparhia Hușilor’ drept înaltă și semeață, cu trei turle, alături de clopotnița supraetajată, reprezentând una dintre cele mai mărețe construcții de lemn ale genului arhitecturii populare din Moldova Centrală”, a declarat Corina Ursache. Pentru reabilitarea lacasului de cult ar fi nevoie de aproximativ 1.000.000 de lei.

Populare

Stiri din categoria: StiriEst Știri Est – portalul tău de știri din Moldova, Vaslui, Botoșani, Iași, Suceava, Bacău, Neamț. Ziar online de știri locale și regionale.