Drama unui tânăr din Botoşani, ajuns să doarmă în parcuri: „Mă trimite soţia să iau mancare la copii, eu pierd banii la jocuri”

Drama unui tânăr din Botoşani, ajuns să doarmă în parcuri: „Mă trimite soţia să iau mancare la copii, eu pierd banii la jocuri”. Alexandru şi-a spus povestea şi a recunoscut că viciul aproape i-a distrus viaţa. Crescut într-o familie de medici, cu bunic profesor universitar, tânărul s-a refugiat în jocurile de noroc şi alcool, după ce a trecut printr-o tragedie. Alexandru are 22 de ani şi a crescut la Botoşani fără să ducă lipsă de nimic, toată copilăria. La 14 ani însă, povesteşte el pentru BZI, tatăl lui, medic veterinar, ca şi mama, a murit din cauza unui cancer pulmonar. Băiatul n-a putut să treacă peste suferinţa acestei pierderi şi s-a refugiat în viciu. Alexandru a povestit pentru sursa citată că mama lui a intrat în depresie după moartea tatălui, şi-a schimbat locul de muncă, s-a angajat patiser, l-a neglijat pe Alexandru fără să-şi dea seama. El a dat în patima alcoolului şi a jocurilor de noroc, visând să se îmbogăţească.

„Nu a fost niciodată vreo zi în care să nu avem ce mânca, mama s-a angajat ca patiser şi câştiga decent, cât să aiba grijă de mine şi de fratele meu. Dar eram la vârsta la care aveam nevoie de bani ca să ies la sucuri, să ies cu fetele, cu băieţii. Şi niciodată nu avea să-mi dea. Mă simţeam diferit faţă de ceilalţi de vârsta mea şi din ăia zece lei pe care mi-i dădea mama la şcoală, eu mă duceam şi îi băgam în aparate. Aveam zile când din zece lei făceam cincizeci, dar niciodată nu îi scoteam. Îi băgam la loc şi îi pierdeam.”, povesteşte Alexandru.

El recunoaşte că a ajuns să se împrumute sume mari de bani la oricine, numai să joace. Intra parcă în sevraj când trecea pe lângă o sală de jocuri sau un cazino. A luat de trei ori pensia de urmaş de la tatăl lui, pe care mama o punea deoparte ca să-l trimită la facultate, şi a pierdut-o la păcănele.

A intrat la facultate la Iaşi şi aici a continuat căderea. Primea de acasă 600 de lei pe săptămână, dar spune că imediat ce îi avea se îmbăta, apoi cu ce rămânea intra în prima sală de jocuri şi pierdea tot. Se împrumuta, ajunsese să nu mai ştie cât şi de la cine şi recunoaşte că oamenii îl ameninţau cu bătaia, ca să dea banii înapoi. Spune că făcea foame ca să restituie ce împrumutase şi se împrumuta de noi sume ca să-i piardă la jocuri.

A rămas repetent de trei ori în anul întâi, apoi după şase luni în care nu şi-a plătit căminul, pentru că juca banii la aparate, a fost dată afară, în stradă.  Din cauză că beau enorm, niciun prieten nu l-a primit să stea cu el, astfel că o lună şi jumătate a dormit pe băncile parcului Copou.

Băiatul spune că nu realiza dimensiunea dezastrului personal, i se părea doar o distracţie. Recunoaşte că a suferit după ce i-a murit tatăl şi n-a ştiut să ceară ajutorul. Ştia că bea mult, dar nu făcea scandal.

A decis să meargă la dezalcoolizare la Botoşani, a stat două săptămâni. Primul lucru pe care l-a făcut când a ieşit de acolo a fost să se ducă la o bere cu băieţii: „Mi-am dat seama că nu pot să renunţ, astea sunt lucrurile care pe mine mă disperă, mă bagă în boală, dar ma şi liniştesc totodată. Mă gândesc dacă eu o să pot avea familie vreodată, mă trimite soţia să cumpar mâncare pentru copii şi eu pierd banii la jocuri.”, e mărturisirea cutremurătoare a tânărului.

Mihaela SIMA