Cât scot părinții din buzunar pentru cadourile de 1 iunie. Copiii vor jucării „inteligente”

Se apropie 1 iunie, iar magazinele de jucării îşi pregătesc stocurile cu atenţie. Firmele au venit cu noutăţi în materie de jucării inteligente.

Păpuşi cu tabletă, maşini cu comandă prin telefon, roboţi şi jocuri virtuale. Copiii par fascinaţi. Cerinţele cresc, iar analiştii estimează, că piaţa de jucării de la noi s-a ridicat, în 2018, la 1,2 miliarde de lei.

Printre rafturile cu jucării este deja agitaţie iar copiii ştiu cel mai bine ce îşi doresc.

Tudor: „Maşinile de la hot wheels toate culorile.”

Reporter: „Prietenii tăi au maşinuţe din astea?”

Tudor: „Da, Nichita are, prietenul meu de la grădiniţă.”

La modă sunt acum maşinile cu telecomandă care îşi schimbă culoarea în apă şi cele care aparţin supereroilor din desenele animate. Maşinile care au şi circuit de curse, ajung să coste 600 de lei.

Părinți: „De acasă vine orientat. Îi plac maşinile şi are circuit acasă. Maşini din ce în ce mai multe. Avem câteva sute.”

Copiii află care sunt noutăţile în materie de jucării de la televizor şi de pe canalele de YouTube. La 7 ani, Sofia caută în fiecare zi pe Internet ca să afle cu ce jucărie ar putea stârni invidia prietenilor.

Sofia: „Hatchimals, sunt nişte ouă care le ţii în mâna şi se schimbă inimoara şi le strângi şi iese o jucărie ca asta. Am văzut pe Youtube.”

Şi păpuşile care au tablete de jucărie cu ajutorul cărora copiii pot învăţa anotimpurile sau culorile sunt apreciate de cei mici. Costa aproape 200 de lei. La fel ca şi aceşti roboţi.

Darius: „Poţi să îl controlezi şi are multe jocuri, poate să facă diferite trucuri.”

Un studiu făcut de KeysFin – bazat pe datele financiare rapotate la Ministerul Finanţelor de producătorii şi comercianţii de jucării – arată ca în ultima vreme copiii sunt mai interesaţi de jocurile digitale decât de jucăriile clasice.

Vânzările de ochelari pentru realitate virtuală – care, de pildă, îi ajută pe cei mici să intre în lupte cu zombi – au înregistrat şi ele creşteri. La fel se întâmplă şi în cazul dronelor.

Printre preferinţe se numără şi aceasta drona care este extrem d eusor de pilotat. telecomanda are un suport de fixare pe degete, iar drona merge în direcţia în care îndrepţi mâna.

Gabriel Bibire, psiholog: „Pentru un copil comunul înseamnă plictiseală, tot ce este ieşit din comun înseamnă atractivitate, înseamnă interes foarte mare”

În 2017, în România, afacerile cu jocuri şi jucării au însumat 950 de milioane de lei – cu peste 30 la sută mai mult decât cu un an înainte. Iar anul trecut, cifra de afaceri a producătorilor şi comercianţilor de jucării a depăşit 1, 2 miliarde de lei.

Gabriel, Toporaș, vânzător: „Se caută foarte mult roboţii, dronele şi nişte figurine Monkey pe care băieţii le colecţionează. Păpuşile care vor să imite realitatea, unele cu mâncare specială pentru păpuşi şi învaţă copiii să hrănească un mic bebe.”

În acelaşi timp, interesul pentru anumite jucării a început să scadă. Firma care produce jucăriile Transformers, Frozen, My Little Pony şi Monopoly a anunţat o scădere a cifrei de afaceri de 8 la sută şi o înjumătăţire a profitului.

Producătorul Barbie şi Fiser Price a înregistrat – de asemenea – pierderi. Lego – în schimb – continuă să facă profit.

Fetiţă: „Am lego mic sau lego dublu, Pot să contruiesc o casă şi un dizonaur sau ceva un om.”

Potrivit estimărilor, la nivel european, piaţa de jucării urmează să crească – în fiecare an – cu 5 la sută iar 2020 va ajunge la peste 20 de miliarde de euro.