PNL anunta buget de austeritate in 2020! Ce spune Nelu Tataru despre salarii

Bugetul României e ca o Cutie a Pandorei. Dacă aveaţi planuri să vă schimbaţi maşina sau să cumpăraţi o casă cu ajutor de la stat, trebuie să găsiţi noi soluţii. Proiecte importante, precum Prima Casă şi Programul Rabla, nu se regăsesc în proiectul de buget publicat astăzi. Guvernul anunţă că a găsit bani pentru a plăti salarii şi pensii majorate, dar taie la sânge din fondurile pentru Sănătate. O lovitură cruntă primesc profesorii: din cele două măriri promise anul viitor vor beneficia doar de una.

Bugetul pentru anul viitor se bazează pe venituri de 360 miliarde lei şi pe cheltuieli de 400 de miliarde de lei. Asta însemană că statul va cheltui mai mult decât va încasa. Iar deficitul va ajunge la 3,6%. Iată cum se vor împărţi banii. 

Ministerul Muncii are cea mai mare creştere. Primeşte 10 miliarde de lei în plus. Şi este de înţeles dacă ţinem cont că, de la 1 ianuarie, trebuie să susţină majorarea salariilor din sistemul public, creşterea salariului minim şi plata pensiilor. 

Tot anul viitor, în septembrie, conform legii, punctul de pensie trebuie să crească cu 40 de procente. Însă, Ministerul Finanţelor, care răspunde de programe precum „prima casă” si „prima maşină”, dar si Ministerul Mediului, care finanţează „Rabla” şi „Rabla pentru electrocasnice”, vor avea mai puţini bani. 

Aşa că nu se ştie ce se va întâmpla cu aceste proiecte. 

Pe minus este şi Ministerul Agriculturii. Primeşte cu 3,1 miliarde de lei mai puţin faţă de 2019. Ştim însă că vor fi bani pentru extinderea sistemului de irigaţii şi pentru programul antigrindină. 

Fermierii aşteaptă însă veşti şi despre programul „tomata”. 

Educaţia primeşte în schimb mai mulţi bani. Aproximativ 800 de milioane de lei în plus. Guvernul promite că va extinde proiectele privind „masa caldă în şcoli” şi decontarea navetei pentru elevi. 

Şi în Transporturi se alocă 375 de milioane de lei în plus faţă de 2019. Executivul îşi propune să finanţeze proiecte precum Autostrada Sibiu-Piteşti sau Drumul Expres Craiova-Piteşti. 

Profesorii primesc însă veşti proaste. 

Conform grilei de salarizare, un asistent universitar care acum are un salariu de 3.709 lei brut, ar trebui să primească de la 1 ianuarie 3.850 de lei. În 2021 ar trebui să ajungă la 3.991 de lei, iar în 2022 la 4130 de lei. 

Ordonanţa 114 le promitea, pe lângă creşterea salarială de la 1 ianuarie, încă o creştere de la 1 septembrie, dată la care veniturile lor ar fi trebuit să ajungă la nivelul celor din 2022. 

În proiectul de buget nu sunt bani alocaţi pentru aceste majorări. 

Ludovic Orban, premierul României: În sectorul public sunt salarii mai mari decât în sectorul privat. Cererile revendicative nu pot să depăşească limita bunului-simţ

Monica Anisie, ministrul Educaţiei: Noi vom susţine creşterea salarială de la 1 ianuarie 2020. Acest lucru e deja prins în bugetul pe care Ministerul Educaţiei l-a transmis către Ministerul Finanţelor

Anton Hadăr, președintele Federației Naționale Sindicale Alma Mater: Dacă Educaţiei nu i se dă ce i se cuvine înseamnă că lucurile vor merge din ce în ce mai prost, iar noi vom acţiona în consecinţă. Categoric putem să vrobim şi despre proteste

La Ministerul Sănătăţii, fondurile vor fi mai mici cu 23 la sută faţă de 2019, în condiţiile în care în spitale sunt multe lipsuri. 

Nelu Tătaru, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii: Pot să vă spun ce nu se taie: salarii şi investiţii demarate deja 

Administraţia Prezidenţială, Senatul sau Secretariatul General al Guvernului sunt instituţii care vor avea mai mulţi bani. 

Şi cu excepţia SIE, toate celelalte servicii vor avea, de asemenea, bugete mărite. 

Klaus Iohannis, preşedintele României: Aici, la servicii, lucrurile nu au fost majorate semnificativ în nicio parte. Deci nu sunt bugete bogate, ca să mă exprim așa

Adrian Câciu, analist economic: Mă frapează o creştere substanţială la MAI. Guvernul s-a clădit pe a blama 10 august. Eu văd că acolo creşte cel mai mult. Şi mă mir. Probabil e vorba de dotări 

Cel mai probabil, Guvernul va pune din nou mandatul pe masă şi îşi va asuma răspunderea pe proiectul de buget. În acest caz, social-democraţii vor ataca legea la Curtea Constituţională.