Conecteaza-te cu noi

StiriEst

A murit asistenta batuta de sot! Femeia s-a stins pe patul de spital

Publicat

on

DURERE! Mihaela Enache, asistenta de la Sectia de Chirurgie Pediatrica a Spitalului Judetean  de Urgenta Vaslui, batuta crunt de barbat, a murit pe patul de spital. Ea se afla in moarte cerebrala de mai bine de trei saptamani. Femeia a renuntat la lupta inainte de ultima zi din an. Dupa investigatii amanuntite , medicii ieseni au pus si un verdict: femeiea avea aproape totul stalcit in interiorul trupului. “Are organe afectate din cauza unor leziuni, lovituri. Starea ei este foarte proasta, niciun semn ca si-ar reveni, numai o minune o poate salva. Activitatea cerebrala este zero, pacienta este tinuta in viata de aparate”, au declarat medicii ieseni imediat dupa internarea ei. Va reamintim ca o femeie a ajuns in stare grava la Spitalul de Urgenta din Vaslui dupa ce ar fi fost batuta de sot, un psiholog din cadrul Inspectoratului Politiei de Frontiera Vaslui. Potrivit surselor noastre, femeia ar fi fost batuta de mai multe ori. In tot acest timp a mers la serviciu, la Spitalul de Urgenta Vaslui. A lucrat chiar si in tura de noapte. Colegele si-au dat seama ca femeia fusese batuta si au inceput sa puna intrebari. Asistenta a mers acasa dupa tura de noapte si ar fi fost din nou agresta. Ultima data, femeia ar fi fost lovita cu scaunul. I-a spus unei vecine ca ameteste si ca ii amortesc picioarele. Se exprima din ce in ce mai greu. Satula de cosmarul prin care trecea, Mihaela Enache a mers la Medicina Legala si a obtinut un certificat. A ajuns apoi la spital mai mult moarta decat vie. 

Sotul femeii, scandal monstru la spital! A venit insotit de o politista

Mihaela Enache a ajuns la Urgente, aici a fost evaluata si transferata la Neurologie. Starea femeii se agrava de la o ora la alta. Pe hol, nelinistit probabil din cauza celor intamplate acasa, un barbat urla de zor la cadrele medicale pe care le acuza ca i -au adus sotia in stare critica. Cadrele medicale povestesc ca barbatul a fot mai tot timpul insotit de o femeie care sustinea ca este politista. Aceasta a povestit ca a venit la spital sa isi sustina colegul. Rudele, colegii si prietenii femeii, povestesc ca ea ar fi fost agresata frecvent de sot. Ar fi incasat de mai multe ori batai groaznice, iar barbatul i-ar fi confiscat in repetate randuri cardul. Banii i-ar fi folosit pentru jocurile de noroc. “Nu stiu ca femeia asta sa fi avut vreo secunda de liniste in ultimii ani. Ea traieste pentru copiii ei. A povestit de multe ori chinul prin care era obligata sa treaca. El e cu jocurile. De acolo pleaca toate. Ei i-a aratat cineva niste poze cu el cand intra la jocuri si atunci a sous ea ca i-a luat cardul de salariu”, a povestit o asistenta.

Orfana de mama si cu un tata bolnav, nu a avut cui sa se planga. Mihaela are un singur frate, politist

Mihaela Enache a ramas orfana de mama de la frageda varsta. Tatal ei este bolnav si el. Are un singur frate care este politist. Acesta a depus plangere impotriva cumnatului sau. “Avem in lucru doua dosare penale, unul pentru vatamare corporala din culpa, deschis in urma sesizarii prin apelul la 112, facut de reprezentantii SJU Vaslui si al doilea dosar pentru violenta in familie, in urma unei plangeri, depusa de fratele victimei. Se fac cercetari in continuare”, a declarat Loredana Stavar, purtatorul de cuvant al IPJ Vaslui. 

Ipoteza soc a medicilor: Femeia ar fi putut fi otravita

Potrivit conducerii SJU Vaslui, în cursul zilei de joi, 5 decembrie, femeia a fost adusă cu o ambulanţă la Unitatea de Primiri Urgenţe, conştientă, dar confuză, a fost internată în Secţia de Neurologie, unde starea ei s-a agravat, şi a fost transferată la Anestezie Terapie Intensivă, în comă de gradul IV, de unde a fost transportată la Spitalul de Urgenţă ‘Sf. Spiridon’ din Iaşi şi apoi la Spitalul Clinic ‘C.I. Parhon’ Iaşi. Având în vedere că pe corpul femeii au fost găsite semne ale unor posibile agresiuni, iar aceasta avea un certificat medico-legal din care reiese că ar fi fost lovită, cadrele medicale vasluiene au sesizat aceste aspecte reprezentanţilor Inspectoratului de Poliţie. Femeia se află internată în secţia de Terapie Intensivă Mobilă a Spitalului Clinic ‘C. I, Parhon’ Iaşi, iar prognosticul medicilor cu privire la şansele sale de supravieţuire este rezervat.

‘Pacienta a fost transferată, în cursul zilei de sâmbătă, este internată în secţia de Anestezie Terapie Intensivă, unde se fac procedurile de evaluare şi inventariere a cauzelor care au dus la agravarea stării sale. Este în stare foarte gravă, cu prognostic rezervat privind şansele de recuperare’, a declarat purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic ‘C. I. Parhon’ Iaşi, conf. univ. dr. Ionuţ Nistor.

Referitor la o posibilă otrăvire, medicii ieșeni susțin că la insuficienţele renale sunt luate în calcul şi aceste aspecte. Se iau în calcul toate ipotezele si se face o inventariere a cauzelor care au dus la dgradarea starii sale de sanatate. 

Sotul femeii, presupusul agresor, este liber

Barbatul Mihaelei, presupus agresor si deci principal suspect, este liber. Merge la serviciu si se bucura de viata. Toate astea in timp ce o femeie este tinuta in viata de niste aparate. Superiorii barbatului au luat atitudine dupa ce in presa au aparut acuzatii care il vizeaza direct pe angajatul in uniforma. “Ca urmare a informațiilor apărute în spațiul public cu privire la posibila implicare a unui lucrător din cadrul instituţiei noastre într-un caz de agresiune domestică, vă informăm că există un dosar penal în lucru, instrumentat de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui.

În funcţie de rezultatele cercetării desfăşurate de către autorităţile competente şi de calitatea procesuală a lucrătorului, conducerea Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Iași va dispune măsuri în conformitate cu Statutul Poliţistului.

Totodată, vă informăm că la nivelul instituţiei noastre au fost dispuse o serie de verificări care vizează conduita poliţistului, în conformitate cu art. 41 lit. h) din Legea 360/2002 privind Statutul Poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare”, se arata intr-un comunicat al Inspectoratului Politiei de Frontiera Vaslui. 

Mihaela SIMA

StiriEst

Înşelăciuni în numele părintelui Constantin Necula: ‘Am cancer şi am nevoie de bani’

Publicat

on

De catre

O persoană necunoscută a creat mai multe profiluri pe Facebook în numele preotului Constantin Necula şi a încercat să obţină bani de la persoane publice.

Schema înşelăciunii a fost dată în vilega de Mirela Retegan, creeatoarea fenomenului Gaşca Zurli.

Persoana care a creat profilurile de Facebook în numele preotului Constantin Necula a contactat-o pe Mirela Retegan şi a anunţat-o că suferă de cancer şi are nevoie de 87.000 de euro.

‘Primesc mesaj de dimineaţă de la părintele Necula.

– Doamne ajută. Mirela, am nevoie de ajutorul tău.

Vorbesc cu el pe Facebook, pe un cont vechi, am schimbat câteva mesaje de-a lungul timpului. Îmi spune că a fost diagnosticat cu cancer la pancreas şi are nevoie urgent de 87.000 de euro.

Eu zic: te sun părinet. El – nu, că mă doare gâtul, sunt marcat tare. Ajută-mă să fac rost de numărul lui Becali, că el sigur mă poate ajuta.

Şi mă apuc de treabă, vorbesc în toate redacţiile, cu toţi prietenii mei. Primesc câteva numere de telefon şi explicaţia că le schimbă des.

Nu răspunde la niciunul, sunt disperat. Pe 1 februarie trebuie să fiu în America, doar acolo se poate.

Eu, la susţinere: Părinte, la câtă lume te iubeşte, se strâng repede banii ăştia. Şi îi propun să vorbesc cu Vasile Vlaşin care ştie exact cum e cu campaniile. Îl rog pe Vasile, el îmi promite că vede despre ce e vorba.

Norocul meu e că nu toţi oamenii sunt aşa naivi ca mine. Vlaşin i-a cerut hârtii, poze, certificate medicale şi omul s-a pierdut în minciuni.

– Ceva nu e ok cu cazul pentru care m-ai rugat, îmi spune Vasile. Ai vorbit cu el la telefon?

Abia atunci îl sun, pe telefon, pe părintele Necula, adevăratul părinte Necula, care îmi spune că un escroc i-a clonat de vreo 4 ori numele pe Facebook şi a fost nevoit acum un an să îşi închidă contul personal.

Părintele Necula nu are Facebook. În pagina aceea, în care escrocul m-a blocat după ce i-am zis că ştiu adevărul sunt foarte mulţi oameni din lista mea, multe persoane publice’, a scris Mirela Retegan pe Facebook.

Citeste in continuare

StiriEst

Ceasul Apocalipsei, mai aproape ca niciodată de „Sfârşitul lumii”: „E vorba de secunde”

Publicat

on

De catre

Ceasul simbolic al apocalipsei nu sună prea bine. Potrivit experţilor care analizează cât de aproape este planeta noastră de o catastrofă, în momentul de faţă suntem mai aproape ca niciodată.

Ne mai despart 100 de secunde de Sfârşitul lumii. Ceasul apocalipsei a fost creat în 1947 Acest ceas simbolic măsoară apropierea umanităţii de distrugerea totală în urma propriilor sale acţiuni nocive.

 „Mai sunt 100 de secunde până la miezul nopţii. Am ajuns să indicăm în secunde cât de aproape este Omenirea de catastrofă, nu ore, nici măcar minute. Ne aflăm în faţa unei adevărate urgenţe: o situaţie inacceptabilă a lucrurilor în lume, care elimină orice marjă de eroare sau o nouă amânare”, a precizat, într-un comunicat, preşedintele Buletinului oamenilor de ştiinţă în domeniul nuclear, Rachel Bronson.

Referitor la factorii care au determinat modificarea orei Ceasului Apocalipsei, Bronson a precizat că, în principal, este vorba despre ameninţarea armelor nucleare şi a schimbărilor climatice.

În 2018, Ceasul Apocalipsei a fost setat la 11:58 p.m., rămânând la fel şi în 2019, luând în calcul ameninţările Coreei de Nord privind arsenalul nuclear, dar şi schimbările climatice.

Citeste in continuare

StiriEst

Satele din România care vor avea cinema 3D, deși oamenii trăiesc în noroaie. „Ar trebui stradă şi canalizare”

Publicat

on

De catre

Deşi în România sunt mii de cătune cu drumuri neasfaltate sau fără gaze şi canalizare, Compania Naţională de Investiţii are planuri îndrăzneţe. Vrea să ducă la sate cinematografe cu proiecţii 3D.

38 de săli de cinema vor fi reabilitate, modernizate, sau construite în 19 judeţe din ţară. Unele dintre acestea se vor ridica de la zero, la marginea câmpurilor.

În comuna Balş din judeţul Iaşi sunt puţin peste 3.000 de locuitori, majoritatea pensionari cu nevoi mult mai mari. Aici, cinematograful va fi ridicat pe un câmp. Actualul primar spune că ideea îi aparţine fostului edil, doar că acum a primit finanţarea.

Vasile Acatrinei, primar Balş: „Avem lucruri mult mai importante de făcut. Nu avem canalizare, drumuri, ne mai trebuie o şcoală, o sală de sport ne-ar fi utilă.”

Femeie: „Filmaţi puţin pe strada asta… ar trebui stradă şi canalizare, chiar nu cinema. Alte lucruri sunt prioritare.”

În aceeaşi comună, în 2011, o altă investiţie inutilă a stârnit controverse. Este vorba despre un parc amenajat într-o zonă mlăştinoasă.

O sală de cinema ar urma să fie dată în folosinţă şi în comuna Voineşti, tot în judeţul Iaşi. Aici, primarul recunoaşte că a făcut această solicitare în 2015. Fără să primească un răspuns, a început să construiască singur, din bugetul primăriei.

Gheorghe Dobreanu, primar Voineşti: „Nu am putut sta fără o sală de spectacol şi atunci, prin fonduri proprii, am făcut un centru cultural, este prevăzut şi cu loc pentru proiecţie film. Acum, sincer, nu cred că vor veni prea mulţi ani la proiecţii de film.”

Femeie: „Pe unde stăm noi nu e nici apă şi nici gaz. N-au locuri de muncă, îţi mai vine să vii la film?”

În comuna Trușești, din Botoşani, primarul spune că a încercat mai multe proiecte de infrastructură, doar că nici unul nu i-a fost aprobat. A avut mai mult succes cu filmele.

Petru Grișa Ailenei, primar Truşeşti: Este un cinematograf 3D şi nu este de la Iaşi şi până la Botoşani aşa ceva. 
Reporter: Am auzit oameni care spun că ar fi preferat să se investească în drumuri. 
Petru Grișa Ailenei: Exact! 
Reporter: Există vreun drum sătesc sau comunal asfaltat? 
Petru Grișa Ailenei: Nu!

Localnică: „Drumul de aici şi până în centru e jale. Nu se poate duce un bătrân până la magazin ca să ia o pâine atunci când plouă sau ninge.”

Localnic: „Nu ne trebuie nouă cinematograf. Tinerii acestei comune sunt plecaţi şi nu cred că merge cineva.”

Potrivit datelor furnizate de Barometrul de Consum Cultural pe 2018, 61% dintre românii chestionaţi au declarat că nu au mers la cinematograf niciodată, într-un an, la mică distanţă de cei care nu au trecut pragul unui muzeu sau al unei galerii de artă.

Citeste in continuare

StiriEst

Ziua Unirii Principatelor Române, sărbătorită la Huși! 161 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara

Publicat

on

De catre

La 24 ianuarie este sărbătorită în întreaga ţară, Ziua Unirii Principatelor Române. În acest an se împlinesc 161 de ani de la unirea Moldovei cu Ţara Românească sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Unirea a fost sărbătorită și la Huși. Autoritățile, dar și reprezentanții partidelor politice au depus coroane de flori și au jucat Hora Unirii! 

“Senatul României a adoptat la 2 iunie 2014, proiectul de lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, zi de sărbătoare naţională.

Contextul înfăptuirii Unirii

În iunie 1848, muntenii adresau Porţii un memoriu, în care îşi exprimau dorinţa firească a românilor ‘de a se reuni într-un singur stat. Pentru prima dată, problema regimului politic al Moldovei şi Ţării Româneşti a fost dezbătută în cadrul unui for internaţional, şi anume, cu prilejul lucrărilor Conferinţei internaţionale de la Viena la care au trimis reprezentanţi Imperiul Otoman, Marea Britanie, Franţa, Austria şi Rusia”, a spus deputatul PSD Aurel Căciulă. 

În dimineaţa zilei de 24 ianuarie 1859, la ora 11.00, când lucrările Adunării s-au reluat, Vasile Boerescu, în numele Partidei naţionale, a cerut o şedinţă secretă în cadrul căreia a pledat în favoarea principiului Unirii şi subliniind legalitatea actului, în conformitate cu ”spiritul Convenţiei” a propus alegerea lui Alexandru Ioan Cuza şi ca domn al Ţării Româneşti. Deputaţii au jurat că vor vota în unanimitate pe domnul Moldovei.

Reveniţi în sala de şedinţe au trecut la vot, cei 64 de deputaţi consacrându-l pe Alexandru Ioan Cuza ca domn al Ţării Româneşti. S-a realizat astfel unirea de fapt a celor două Principate. Prin acest act politic al dublei alegeri, fără a se încălca formal prevederile Convenţiei de la Paris, naţiunea română a obţinut victorie importantă în realizarea statului modern român. Alexandru Ioan Cuza a ajuns la Bucureşti, la 8/20 februarie 1859, unde a fost primit cu mult entuziasm, notează lucrarea ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

La 1/13 aprilie 1859, în cadrul Conferinţei de la Paris (26 mart./7 apr.-25 aug./6 sept. 1859) a reprezentanţilor Puterilor garante (Franţa, Rusia, Marea Britanie, Prusia şi Regatul Sardiniei) a fost recunoscută de jure alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite. Austria şi Imperiul Otoman au recunoscut evenimentul la 25 august/6 septembrie 1859. Austria recunoscuse de facto, la 2/14 mai 1859, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, printr-o notă scrisă, fiind reluate cu acest prilej legăturile cu cele două guverne româneşti, de la Iaşi şi de la Bucureşti. Recunoaşterea dublei alegeri de către Puterile garante şi Imperiul Otoman a consacrat uniunea personală a celor două Principate, prima etapă spre realizarea deplină a Unirii.

Citeste in continuare

StiriEst

Ignatie: “Nu cumva Moldova este izolată, slab dezvoltată, pentru că centrul, probabil, nu valorifică provincia?”

Publicat

on

De catre

Episcopul Ignatie al Husilor a participat la actiunile organizate la Barlad cu ocazia Zilei Unirii.

Nevoia de resuscitare a unui deziderat comun al unioniştilor şi al separatiştilor: Moldova să nu fie marginalizată

– actualitatea Unirii Principatelor Române din 1859 –

Unirea Ţării Româneşti şi Moldovei, din ianuarie 1859, a constituit un moment auroral şi cardinal din istoria dorinţei de unitate şi suveranitate a neamului românesc.

De aceea, considerăm că este „impropriu” să numim Unirea Principatelor Române „unirea cea mică”, pentru că acest eveniment de exprimare verticală şi sacrificială a demnităţii şi unităţii poporului român nu trebuie gândit în cheie comparatistă cu Marea Unire de la 1 decembrie 1918, ci ca o etapă esenţială, constitutivă şi succesivă în concretizarea idealului de unitate naţională. În acest sens, istoricul Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, subliniază faptul că „prin urmările sale, gestul de unire de la 1859 a fost o mare acţiune de voinţă românească şi o împlinire de excepţională importanţă, dătătoare de ton pentru ceea ce avea să vină”.

Întotdeauna, în asemenea momente de profundă evlavie şi gratitudine faţă de spiritul de jertfă al tuturor celor implicaţi în „formarea nucleului statului român modern”, ca să folosesc o sintagmă a aceluiaşi istoric, reflectez la următoarea întrebare: care este relevanţa concretă, pentru noi cei de astăzi, a unui eveniment petrecut acum 161 de ani? Prin ce îşi poate consolida actualitatea? Fără a pătrunde în miezul extrem de contorsionat şi fascinant al evenimentelor premergătoare şi contemporane Unirii din ianuarie 1859, putem afirma, cu suficientă precizie, că atmosfera acelor vremuri era divizată în două: 1. tabăra unionistă, care avea capacitatea de a articula şi de a pune în mişcare „un discurs afirmativ şi autonom în problema identităţii”, axându-se pe elementele comune dintre cele două principate: aceeaşi limbă, aceeaşi confesiune, aceeaşi cultură şi aceleaşi obiceiuri; şi 2. cei din tabăra separatistă sau antiunionistă, care, conform unui cercetător istoric, „au respins proiectul formării unui stat românesc unitar ca o idee nouă, artificială, neprobată şi prin aceasta nesigură (…); în fine, au pledat pentru gradualism în schimbarea politică, descriind unirea şi centralizarea ca schimbări bruşte şi potenţial traumatizante”, punând accent pe diferenţele culturale şi regionale dintre cele două principate. Este evident că tabăra unionistă era mult mai bine organizată şi mult mai numeroasă, punând interesul naţional deasupra confortului individual, de care era puternic afectată partida separatistă. În ciuda acestor diferenţe de abordare între cele două partide, ni se impune, cu destulă pregnanţă, un fapt, poate insuficient exploatat de către istorici: ambele tabere erau preocupate, cu intensă luciditate, de pericolul ca Moldova, prin Unirea Principatelor, să nu fie marginalizată. Intensitatea acestei îngrijorări era diferită în sânul celor două facţiuni: pentru separatişti, a căpătat forma fatalismului profetic, care ulterior s-a dovedit, în parte, adevărat: „Iaşii şi toată Moldova de Sus nu vor fi decât puncte excentrice ale noului stat, interesele lor nu vor fi puse decât în planul doi”, Moldova va fi „pradă unei deprecieri continui a capitalurilor şi a produselor”, iar „contactele comerciale, îmbunătăţirile materiale se vor îndrepta tot mai mult spre capitală”; pentru unionişti, temerile erau ceva mai temperate, dar nu lipsite de legitimitate, de aceea propuneau ca noua capitală să fie undeva la mijlocul ţării, pe Milcov, la Focşani.

Prin urmare, pentru cele două tabere aveau ceva în comun: Moldova să nu fie marginalizată din punct de vedere economic şi din punct de vedere al prestigiului istoric de care s-a bucurat atâtea secole.

În finalul acestor câteva gânduri, pe marginea acestui providenţial moment istoric din existenţa diacronică a poporului român, mă întreb retoric, dar cu puternică însufleţire şi puţină doză de amărăciune: suntem, oare, cu adevărat îngrijoraţi că astăzi temerile celor din ianuarie 1859 par a fi reale? Nu cumva Moldova este izolată, slab dezvoltată economic, pentru că centrul, probabil, nu valorifică provincia? Nu cumva nu ne-am asumat în mod deliberat stigmatul, întemeiat sau mai puţin întemeiat, că Moldova este una dintre zonele sărace şi ne complăcem în această lamentaţie, fără să fim animaţi de importanţa istorică şi simbolică pe care o are această regiune, aşa cum credeau cu atâta tărie actanţii Unirii Principatelor Române? Rogu-vă, dragi bârlădeni, dragi vasluieni, dragi moldoveni, să ne propunem, la modul cât se poate de responsabil şi cu exigenţă vizionară, ca noi, Biserica, elitele, poporul acestui neam, clasa politică, tinerii sau cei mai în vârstă, să devenim fermenţii unei primeniri morale, în care credinţa, dragostea de patrie, munca cinstită şi respectul unuia faţă de celălalt să devină pâinea noastră cea de toate zilele; să devenim artizanii gestionării cât mai corecte a banului public; să fie atrase cât mai multe investiţii; să devenim conştienţi că fără o infrastructură a drumurilor bine pusă la punct, dezvoltarea economică devină imposibilă. Să devenim conştienţi că doar resuscitând dezideratul comun al celor care au fost contemporani cu Unirea Principatelor, Moldova nu va mai fi marginalizată. Aşa să ne ajute Dumnezeu. La mulţi ani”.

Citeste in continuare

Populare

Copyright © 2017 Stiri Est