Conecteaza-te cu noi

StiriEst

Armeanu a renuntat la functie pentru un alt personaj controversat. Petrecere de pensionare

Publicat

on

A fost mare petrecere la Directia pentru Protectia Copilului Vaslui. Vorbim de cea mai mare institutie bugetara din judet, acolo un huzuresc toate pilele partidelor, toti lipitorii de afise, toate odraslele smecherilor vasluieni. De muncit, muncesc tot oamenii simpli, adica acei angajati care au ocupat cu mari eforturi un post in institutia condusa parca de o vesnicie de un longeviv si competent director. Mare pesedist si apropiat al stabilor din conducerea judetului, Ionel Armeanu a beneficiat de protectie si a ocupat o lunga perioada de timp scaunul de director. Prea multe nereguli au inceput insa sa iasa la iveala si longevivul si competentul director a decis sa se pensioneze chiar la inceput de an. Iesirea la pensie nu putea sa se faca fara tam- tam, asa ca la Directia pentru Protectia Copilului s-a pus de o nunta. O mare petrecere a fost organizata la institutia de stat cu aceasta ocazie, iar pentru eveniment s-a cotizat la greu. Angajatii mai defavorizati au fost pusi sa contribuie cu cate 50 de lei, iar sefii si protejatii directorului au scos din buzunare cate 100 de lei sau chiar mai mult, dupa posibilitati. Mai multi angajati ai uriasei institutii ne-au confirmat ca au fost nevoiti sa cotizeze cu sume cuprinse intre 50 si 100 de lei pentru cadoul sefului. Potrivit surselor noastre, Consiliul Judetean a decis ca scaunul lui Ionel Armeanu sa fie ocupat temporar de un alt competent, adjunctul Ioan Buruiana. Si acesta este un apropiat si protejat al PSD. Odrasla domniei sale, lucreaza la ADIV pe functia de director, evident. 

Paguba de 25 de miliarde de lei vechi la DGASPC

Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Vaslui, cel mai mare angajator al judetului, a inghitit ani la randul sume importante de bani din bugetul Consiliului Judetean. Cu toate acestea banii nu au fost niciodata suficienti. Cu cat se alocau mai multe fonduri, cu atat s-a cheltuit mai mult. “Este un judet cu multiple probleme sociale”, declarau la unison sefii judetului. Nimeni nu si-a pus problema ca undeva se sifoneaza banii. Dupa ani intregi de praduiala, un control facut pe bune de inspectorii Curtii de Conturi, venea sa ne arate ca toate suspiciunile erau adevarate.

Vreme de mai bine de zece ani de zile, DGASPC Vaslui nu a avut parte de niciun control ca la carte al inspectorilor de la Curtea de Conturi. A avut grija sa protejeze jaful din bani publici, fostul director al Curtii de Conturi Vaslui, Vasile Popa, un alt protejat al PSD, personaj servil al directorilor de institutii vasluiene. Sotia lui Vasile Poapa era angajata la DGASPC pe functia de sef al serviciului de aprovizionare. Un audit financiar care a vizat activitatea DGASPC pe intregul an 2016, venea sa ne arate un jaf de proportii din banii statului. Vorbim de o suma uriasa, in valoare de 2.500.000 lei, un prejudiciu produs bugetului de stat prin cheltuirea haotica a fondurilor publice. Imediat dupa intocmirea acestui raport, Ionel Armeanu a intrat in concediu medical.

Un centru nefunctional a inghitit aproape doua milioane de lei

Potrivit raportului Curti de Conturi, cel mai mare prejudiciu, in valoare de aproape doua milioane de lei, a fost descoperit in cazul modernizarii unui centru de plasament din subordinea DGASPC Vaslui, ”Elena Farago” Bârlad. Culmea, respectivul centru este nefunctional. “Lucrarile au fost contractate prin achizitie directa cu un singur furnizor, echipa de audit constatând ca pentru aceste investitii a fost divizata valoarea contractelor, contrar normelor privind achizitile, aplicabile in 2015 si 2016, respectiv OUG 34/2006”, se mentionaza in raportul Curtii de Conturi. Si asta nu este tot. Jaful a continuat, iar sefii DASPC au consumat in mod nejustificat mii de tone de combustibil. Toate astea in timp ce asistentii sociali ai institutiei s-au plans frecvent ca nu au cu ce sa se deplaseze la cazuri in judet. 326.000 de lei este valoarea bonurilor de combustibil pentru care nu s-a gasit justificare. Având in vedere neregulile sesizate, reprezentantii Camerei de Conturi au extins verificarile si pentru anii 2014 si 2015. La finalul anului 2016, s-au identificat 870 de bonuri (50 lei valoarea unui bon n.r.) date in plus in consum in contabilitate fata de alimentarile pe masini, fara justificare si o diferenta de 5.651 bonuri intre stocul din contabilitate si stocul din casierie.

Montarea si intretinerea aparatelor de aer conditionat, mai scumpe decat aparatele in sine

In decursul unui an, DGASPC Vaslui a cumparat o serie de aparate de aer conditionat. Potrivit raportului Curtii de Conturi, la un aparat de aer conditionat achizitionat cu 2.179 de lei, manopera a costat 3.457 de lei, iar la un alt aparat cumparat cu 1.036 lei, manopera s-a ridicat la 1.709 lei. In cazul altor lucrari, DGASPC Vaslui a achitat integral valorile, fara ca investititiile sa fie finalizate. Spre exemplu, pentru montarea de panouri solare de la centrul Giurcani s-au achitat 39.720 lei. In urma inspectiei pe teren, inspectorii Curtii de Conturi au descoperit doar doua panouri solare cu o dimensiune de sub 10 metri patrati.  Din verificarea devizului aferent facturii 7116964/25.02.2016 ”Montaj panou solar Centrul Giurcani”, se observa ca la pozitia 59, din devizul aferent pentru montarea panourilor care apare inscris la cantitatea executata 78 de zeci de metri patrati, dar suprafata celor doua panouri este mult mai mica având sub 10 mp, ceea ce arata modul formal in care s-a facut certificarea exactitatii sumelor de plata.

Plati facute pentru placarea imaginara cu gresie a unui centru

Pentru centrul de la Bogesti, DGASPC a platit 61.817 lei pentru placarea cu gresie a cladirii. In urma inspectiei din teren, inspectorii Curtii de Conturi au constatat ca din totalul de 240 mp gresie ce trebuia montata, serviciile fiind achitate integral, au fost montati doar 40 de mp.

Linia fierbinte la DASPC. Sute de telefoane de serviciu, costuri uriase la abonamente

DGASPC Vaslui detine 382 de abonamente mobile si 51 numere de telefon fix. Potrivit Curtii de Conturi , in 2016 s-au inregistrat depasiri de aproape 30.000 de lei pentru servicii care nu aveau legatura cu activitatea institutiei: SMS-uri in retele de divertisment, apeluri si SMS-uri internationale, apeluri si servicii roaming utilizate de angajati care nu au efectuat deplasari externe sau au atributii pe pe proiecte de colaborare etc. De asemenea, inspectorii de control au descoperit ca in anul 2016 au fost achizitionate telefoane mobile si echipamente pentru care s-au achitat fara justificare valori mari, de peste 2.100 lei/telefon, in conditiile in care au fost utilizate si punctele de fidelizare acumulate din derularea contractelor. Astfel, in 2016 s-au cumparat trei telefoane Samsung Galaxy S7, un Iphone SE, doua Ipad-uri, si alte trei smartphonuri, pentru care s-au platit 12.000 lei.

”Din discutiile purtate de echipa de audit cu conducerea entitatii nu a rezultat necesitatea in derularea activitatii a achizitionarii acestor tipuri de telefoane si au pus in evidenta modul ineficient si neeconomic in care conducerea entitatii a urmarit utilizarea fondurilor publice. Cauza abaterii o constituie managementul defectuos in incheierea si derularea contractelor de achizitii si nerespectarea in gestionarea fondurilor publice a principiilor de economicitate, eficienta si eficacitate”, raport Camera de Conturi Vaslui

Studii platite pentru lipitorii de afise, angajati la stat

In timp ce mii de familii din judet se chinuie sa isi trimita copiii la studii, iar altii abandoneaza scoala din cauza lipsei banilor, taitorii de frunze la caini din biorurile DASPC, au facut studii universitare de masterat pe banii institutiei. In 2014 si 2015, s-au decondatat peste 28.000 lei  in vederea achitarii taxelor de scolarizare de masterat pentru 20 de functionari ai DGASPC Vaslui. Subalternii lui Armeanu, dar si seful lor, s-au plimbat prin tara si prin strainatate ocazie cu care s-au cazat la hoteluri scumpe. Curtea de Conturi a constatat nereguli in cazul decontarii cheltuielilor de cazare pentru angajatii care au efectuat deplasari in interes de serviciu. Astfel, s-au decontat cazari la hoteluri de 4 stele, in valoare de peste 26.000 lei, in conditiile in care, potrivit legii in astfel de situatii se deconteaza numai 50% din valoarea tarifului.

Mihaela SIMA

2 Comentarii

2 Comments

  1. Om cu suflet

    ianuarie 11, 2020 la 9:55 am

    Tot ce a fost relatat in articol este adevarat. Va rugam sa faceti o vizită la centrul familiar ,casa cu grădină, vizavi de forțele de munca din Bârlad sa vedeti ce focar de infecție este acolo. Copii neîngrijită, fara lenjerie pe pat, iar unde mai găsesti este foarte degradată,murdară si ruptă, miros îngrozitor in camere, parchet distrus, copii se spală o data pe saptamana pe dinti, mizerie la baie, hainele nu sunt personalizate, nu exista decat 2 dulapuri pentru haine care se afla la baie între cada si vecie, este ceva greu de imaginat!

  2. monica

    ianuarie 11, 2020 la 12:32 pm

    A lasat un dezastru in centre de plasament, conditii de lux in penitenciare pe langa aceste centre (adevarate lagare).

Raspunde

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

StiriEst

Înşelăciuni în numele părintelui Constantin Necula: ‘Am cancer şi am nevoie de bani’

Publicat

on

De catre

O persoană necunoscută a creat mai multe profiluri pe Facebook în numele preotului Constantin Necula şi a încercat să obţină bani de la persoane publice.

Schema înşelăciunii a fost dată în vilega de Mirela Retegan, creeatoarea fenomenului Gaşca Zurli.

Persoana care a creat profilurile de Facebook în numele preotului Constantin Necula a contactat-o pe Mirela Retegan şi a anunţat-o că suferă de cancer şi are nevoie de 87.000 de euro.

‘Primesc mesaj de dimineaţă de la părintele Necula.

– Doamne ajută. Mirela, am nevoie de ajutorul tău.

Vorbesc cu el pe Facebook, pe un cont vechi, am schimbat câteva mesaje de-a lungul timpului. Îmi spune că a fost diagnosticat cu cancer la pancreas şi are nevoie urgent de 87.000 de euro.

Eu zic: te sun părinet. El – nu, că mă doare gâtul, sunt marcat tare. Ajută-mă să fac rost de numărul lui Becali, că el sigur mă poate ajuta.

Şi mă apuc de treabă, vorbesc în toate redacţiile, cu toţi prietenii mei. Primesc câteva numere de telefon şi explicaţia că le schimbă des.

Nu răspunde la niciunul, sunt disperat. Pe 1 februarie trebuie să fiu în America, doar acolo se poate.

Eu, la susţinere: Părinte, la câtă lume te iubeşte, se strâng repede banii ăştia. Şi îi propun să vorbesc cu Vasile Vlaşin care ştie exact cum e cu campaniile. Îl rog pe Vasile, el îmi promite că vede despre ce e vorba.

Norocul meu e că nu toţi oamenii sunt aşa naivi ca mine. Vlaşin i-a cerut hârtii, poze, certificate medicale şi omul s-a pierdut în minciuni.

– Ceva nu e ok cu cazul pentru care m-ai rugat, îmi spune Vasile. Ai vorbit cu el la telefon?

Abia atunci îl sun, pe telefon, pe părintele Necula, adevăratul părinte Necula, care îmi spune că un escroc i-a clonat de vreo 4 ori numele pe Facebook şi a fost nevoit acum un an să îşi închidă contul personal.

Părintele Necula nu are Facebook. În pagina aceea, în care escrocul m-a blocat după ce i-am zis că ştiu adevărul sunt foarte mulţi oameni din lista mea, multe persoane publice’, a scris Mirela Retegan pe Facebook.

Citeste in continuare

StiriEst

Ceasul Apocalipsei, mai aproape ca niciodată de „Sfârşitul lumii”: „E vorba de secunde”

Publicat

on

De catre

Ceasul simbolic al apocalipsei nu sună prea bine. Potrivit experţilor care analizează cât de aproape este planeta noastră de o catastrofă, în momentul de faţă suntem mai aproape ca niciodată.

Ne mai despart 100 de secunde de Sfârşitul lumii. Ceasul apocalipsei a fost creat în 1947 Acest ceas simbolic măsoară apropierea umanităţii de distrugerea totală în urma propriilor sale acţiuni nocive.

 „Mai sunt 100 de secunde până la miezul nopţii. Am ajuns să indicăm în secunde cât de aproape este Omenirea de catastrofă, nu ore, nici măcar minute. Ne aflăm în faţa unei adevărate urgenţe: o situaţie inacceptabilă a lucrurilor în lume, care elimină orice marjă de eroare sau o nouă amânare”, a precizat, într-un comunicat, preşedintele Buletinului oamenilor de ştiinţă în domeniul nuclear, Rachel Bronson.

Referitor la factorii care au determinat modificarea orei Ceasului Apocalipsei, Bronson a precizat că, în principal, este vorba despre ameninţarea armelor nucleare şi a schimbărilor climatice.

În 2018, Ceasul Apocalipsei a fost setat la 11:58 p.m., rămânând la fel şi în 2019, luând în calcul ameninţările Coreei de Nord privind arsenalul nuclear, dar şi schimbările climatice.

Citeste in continuare

StiriEst

Satele din România care vor avea cinema 3D, deși oamenii trăiesc în noroaie. „Ar trebui stradă şi canalizare”

Publicat

on

De catre

Deşi în România sunt mii de cătune cu drumuri neasfaltate sau fără gaze şi canalizare, Compania Naţională de Investiţii are planuri îndrăzneţe. Vrea să ducă la sate cinematografe cu proiecţii 3D.

38 de săli de cinema vor fi reabilitate, modernizate, sau construite în 19 judeţe din ţară. Unele dintre acestea se vor ridica de la zero, la marginea câmpurilor.

În comuna Balş din judeţul Iaşi sunt puţin peste 3.000 de locuitori, majoritatea pensionari cu nevoi mult mai mari. Aici, cinematograful va fi ridicat pe un câmp. Actualul primar spune că ideea îi aparţine fostului edil, doar că acum a primit finanţarea.

Vasile Acatrinei, primar Balş: „Avem lucruri mult mai importante de făcut. Nu avem canalizare, drumuri, ne mai trebuie o şcoală, o sală de sport ne-ar fi utilă.”

Femeie: „Filmaţi puţin pe strada asta… ar trebui stradă şi canalizare, chiar nu cinema. Alte lucruri sunt prioritare.”

În aceeaşi comună, în 2011, o altă investiţie inutilă a stârnit controverse. Este vorba despre un parc amenajat într-o zonă mlăştinoasă.

O sală de cinema ar urma să fie dată în folosinţă şi în comuna Voineşti, tot în judeţul Iaşi. Aici, primarul recunoaşte că a făcut această solicitare în 2015. Fără să primească un răspuns, a început să construiască singur, din bugetul primăriei.

Gheorghe Dobreanu, primar Voineşti: „Nu am putut sta fără o sală de spectacol şi atunci, prin fonduri proprii, am făcut un centru cultural, este prevăzut şi cu loc pentru proiecţie film. Acum, sincer, nu cred că vor veni prea mulţi ani la proiecţii de film.”

Femeie: „Pe unde stăm noi nu e nici apă şi nici gaz. N-au locuri de muncă, îţi mai vine să vii la film?”

În comuna Trușești, din Botoşani, primarul spune că a încercat mai multe proiecte de infrastructură, doar că nici unul nu i-a fost aprobat. A avut mai mult succes cu filmele.

Petru Grișa Ailenei, primar Truşeşti: Este un cinematograf 3D şi nu este de la Iaşi şi până la Botoşani aşa ceva. 
Reporter: Am auzit oameni care spun că ar fi preferat să se investească în drumuri. 
Petru Grișa Ailenei: Exact! 
Reporter: Există vreun drum sătesc sau comunal asfaltat? 
Petru Grișa Ailenei: Nu!

Localnică: „Drumul de aici şi până în centru e jale. Nu se poate duce un bătrân până la magazin ca să ia o pâine atunci când plouă sau ninge.”

Localnic: „Nu ne trebuie nouă cinematograf. Tinerii acestei comune sunt plecaţi şi nu cred că merge cineva.”

Potrivit datelor furnizate de Barometrul de Consum Cultural pe 2018, 61% dintre românii chestionaţi au declarat că nu au mers la cinematograf niciodată, într-un an, la mică distanţă de cei care nu au trecut pragul unui muzeu sau al unei galerii de artă.

Citeste in continuare

StiriEst

Ziua Unirii Principatelor Române, sărbătorită la Huși! 161 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara

Publicat

on

De catre

La 24 ianuarie este sărbătorită în întreaga ţară, Ziua Unirii Principatelor Române. În acest an se împlinesc 161 de ani de la unirea Moldovei cu Ţara Românească sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Unirea a fost sărbătorită și la Huși. Autoritățile, dar și reprezentanții partidelor politice au depus coroane de flori și au jucat Hora Unirii! 

“Senatul României a adoptat la 2 iunie 2014, proiectul de lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române, zi de sărbătoare naţională.

Contextul înfăptuirii Unirii

În iunie 1848, muntenii adresau Porţii un memoriu, în care îşi exprimau dorinţa firească a românilor ‘de a se reuni într-un singur stat. Pentru prima dată, problema regimului politic al Moldovei şi Ţării Româneşti a fost dezbătută în cadrul unui for internaţional, şi anume, cu prilejul lucrărilor Conferinţei internaţionale de la Viena la care au trimis reprezentanţi Imperiul Otoman, Marea Britanie, Franţa, Austria şi Rusia”, a spus deputatul PSD Aurel Căciulă. 

În dimineaţa zilei de 24 ianuarie 1859, la ora 11.00, când lucrările Adunării s-au reluat, Vasile Boerescu, în numele Partidei naţionale, a cerut o şedinţă secretă în cadrul căreia a pledat în favoarea principiului Unirii şi subliniind legalitatea actului, în conformitate cu ”spiritul Convenţiei” a propus alegerea lui Alexandru Ioan Cuza şi ca domn al Ţării Româneşti. Deputaţii au jurat că vor vota în unanimitate pe domnul Moldovei.

Reveniţi în sala de şedinţe au trecut la vot, cei 64 de deputaţi consacrându-l pe Alexandru Ioan Cuza ca domn al Ţării Româneşti. S-a realizat astfel unirea de fapt a celor două Principate. Prin acest act politic al dublei alegeri, fără a se încălca formal prevederile Convenţiei de la Paris, naţiunea română a obţinut victorie importantă în realizarea statului modern român. Alexandru Ioan Cuza a ajuns la Bucureşti, la 8/20 februarie 1859, unde a fost primit cu mult entuziasm, notează lucrarea ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003).

La 1/13 aprilie 1859, în cadrul Conferinţei de la Paris (26 mart./7 apr.-25 aug./6 sept. 1859) a reprezentanţilor Puterilor garante (Franţa, Rusia, Marea Britanie, Prusia şi Regatul Sardiniei) a fost recunoscută de jure alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite. Austria şi Imperiul Otoman au recunoscut evenimentul la 25 august/6 septembrie 1859. Austria recunoscuse de facto, la 2/14 mai 1859, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, printr-o notă scrisă, fiind reluate cu acest prilej legăturile cu cele două guverne româneşti, de la Iaşi şi de la Bucureşti. Recunoaşterea dublei alegeri de către Puterile garante şi Imperiul Otoman a consacrat uniunea personală a celor două Principate, prima etapă spre realizarea deplină a Unirii.

Citeste in continuare

StiriEst

Ignatie: “Nu cumva Moldova este izolată, slab dezvoltată, pentru că centrul, probabil, nu valorifică provincia?”

Publicat

on

De catre

Episcopul Ignatie al Husilor a participat la actiunile organizate la Barlad cu ocazia Zilei Unirii.

Nevoia de resuscitare a unui deziderat comun al unioniştilor şi al separatiştilor: Moldova să nu fie marginalizată

– actualitatea Unirii Principatelor Române din 1859 –

Unirea Ţării Româneşti şi Moldovei, din ianuarie 1859, a constituit un moment auroral şi cardinal din istoria dorinţei de unitate şi suveranitate a neamului românesc.

De aceea, considerăm că este „impropriu” să numim Unirea Principatelor Române „unirea cea mică”, pentru că acest eveniment de exprimare verticală şi sacrificială a demnităţii şi unităţii poporului român nu trebuie gândit în cheie comparatistă cu Marea Unire de la 1 decembrie 1918, ci ca o etapă esenţială, constitutivă şi succesivă în concretizarea idealului de unitate naţională. În acest sens, istoricul Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, subliniază faptul că „prin urmările sale, gestul de unire de la 1859 a fost o mare acţiune de voinţă românească şi o împlinire de excepţională importanţă, dătătoare de ton pentru ceea ce avea să vină”.

Întotdeauna, în asemenea momente de profundă evlavie şi gratitudine faţă de spiritul de jertfă al tuturor celor implicaţi în „formarea nucleului statului român modern”, ca să folosesc o sintagmă a aceluiaşi istoric, reflectez la următoarea întrebare: care este relevanţa concretă, pentru noi cei de astăzi, a unui eveniment petrecut acum 161 de ani? Prin ce îşi poate consolida actualitatea? Fără a pătrunde în miezul extrem de contorsionat şi fascinant al evenimentelor premergătoare şi contemporane Unirii din ianuarie 1859, putem afirma, cu suficientă precizie, că atmosfera acelor vremuri era divizată în două: 1. tabăra unionistă, care avea capacitatea de a articula şi de a pune în mişcare „un discurs afirmativ şi autonom în problema identităţii”, axându-se pe elementele comune dintre cele două principate: aceeaşi limbă, aceeaşi confesiune, aceeaşi cultură şi aceleaşi obiceiuri; şi 2. cei din tabăra separatistă sau antiunionistă, care, conform unui cercetător istoric, „au respins proiectul formării unui stat românesc unitar ca o idee nouă, artificială, neprobată şi prin aceasta nesigură (…); în fine, au pledat pentru gradualism în schimbarea politică, descriind unirea şi centralizarea ca schimbări bruşte şi potenţial traumatizante”, punând accent pe diferenţele culturale şi regionale dintre cele două principate. Este evident că tabăra unionistă era mult mai bine organizată şi mult mai numeroasă, punând interesul naţional deasupra confortului individual, de care era puternic afectată partida separatistă. În ciuda acestor diferenţe de abordare între cele două partide, ni se impune, cu destulă pregnanţă, un fapt, poate insuficient exploatat de către istorici: ambele tabere erau preocupate, cu intensă luciditate, de pericolul ca Moldova, prin Unirea Principatelor, să nu fie marginalizată. Intensitatea acestei îngrijorări era diferită în sânul celor două facţiuni: pentru separatişti, a căpătat forma fatalismului profetic, care ulterior s-a dovedit, în parte, adevărat: „Iaşii şi toată Moldova de Sus nu vor fi decât puncte excentrice ale noului stat, interesele lor nu vor fi puse decât în planul doi”, Moldova va fi „pradă unei deprecieri continui a capitalurilor şi a produselor”, iar „contactele comerciale, îmbunătăţirile materiale se vor îndrepta tot mai mult spre capitală”; pentru unionişti, temerile erau ceva mai temperate, dar nu lipsite de legitimitate, de aceea propuneau ca noua capitală să fie undeva la mijlocul ţării, pe Milcov, la Focşani.

Prin urmare, pentru cele două tabere aveau ceva în comun: Moldova să nu fie marginalizată din punct de vedere economic şi din punct de vedere al prestigiului istoric de care s-a bucurat atâtea secole.

În finalul acestor câteva gânduri, pe marginea acestui providenţial moment istoric din existenţa diacronică a poporului român, mă întreb retoric, dar cu puternică însufleţire şi puţină doză de amărăciune: suntem, oare, cu adevărat îngrijoraţi că astăzi temerile celor din ianuarie 1859 par a fi reale? Nu cumva Moldova este izolată, slab dezvoltată economic, pentru că centrul, probabil, nu valorifică provincia? Nu cumva nu ne-am asumat în mod deliberat stigmatul, întemeiat sau mai puţin întemeiat, că Moldova este una dintre zonele sărace şi ne complăcem în această lamentaţie, fără să fim animaţi de importanţa istorică şi simbolică pe care o are această regiune, aşa cum credeau cu atâta tărie actanţii Unirii Principatelor Române? Rogu-vă, dragi bârlădeni, dragi vasluieni, dragi moldoveni, să ne propunem, la modul cât se poate de responsabil şi cu exigenţă vizionară, ca noi, Biserica, elitele, poporul acestui neam, clasa politică, tinerii sau cei mai în vârstă, să devenim fermenţii unei primeniri morale, în care credinţa, dragostea de patrie, munca cinstită şi respectul unuia faţă de celălalt să devină pâinea noastră cea de toate zilele; să devenim artizanii gestionării cât mai corecte a banului public; să fie atrase cât mai multe investiţii; să devenim conştienţi că fără o infrastructură a drumurilor bine pusă la punct, dezvoltarea economică devină imposibilă. Să devenim conştienţi că doar resuscitând dezideratul comun al celor care au fost contemporani cu Unirea Principatelor, Moldova nu va mai fi marginalizată. Aşa să ne ajute Dumnezeu. La mulţi ani”.

Citeste in continuare

Populare

Copyright © 2017 Stiri Est