O femeie a murit dupa ce a asteptat 10 zile rezultatul testului COVID. Reactia DSP!

UPDATE: Sefii DSP Vaslui sustin ca femeia a fost testata de mai multe ori, dar la primele teste rezultatele au fost negative. La ultima testare s-a schimbat situatia.

O femeie in varsta de 56 de ani, din judetul Vaslui, beneficiara a unui camin de persoane varstnice Tutova, a murit in urma infectiei cu virusul SARS COV-2. Femeii i-au fost prelevate probe pentru testare pe 25 aprilie, iar rezultatul a venit la o zi dupa decesul acesteia pe 5 mai. Paractic, pacienta a asteptat zece zile sa afle daca este infectata sau nu. DSP susține însă că pacientei i s-au făcut mai multe teste. Medicii spun ca ea avea si comorbiditati: diabet zaharat tip II, HTA stadiul 3, cardiopatie hipertensiva.

Printre decesele cauzate de coronavirus se afla si cel al unei tinere de 20 de ani din Murgeni. Familia sustine insa ca femeia ar fi murit din cu totul alte cauze si ii acuza pe medici. Mai mult, rudele spun ca vor face si plangere la politie pentru aflarea adevarului. Tanara a fost initial internata la Spitalul Barlad, iar aici starea sa de sanatate s-a agravat foarte tare, ea fiind transferata la Sectia ATI. In cele din urma medicii barladeni au decis transferul tinerei de 20 de ani la Spitalul de Boli Infectioase din Iasi. Dupa mai bine de doua saptamani, tanara a decedat. Rudele sustin ca inainte de a ajunge la Spitalul Barlad unde a fost diagnosticata cu coronavirus, tanara a mai avut o problema de sanatate. In judetul Vaslui au fost inregistrate pana la aceasta ora 7 decese. Este vorba despre un barbat in varsta de peste 70 de ani, o femeia de 40 de ani din comuna Garceni, trei batrani de la azilul din Tutova, un barbat din Grivita, decedat la Galati si tanara de 20 de ani din Murgeni.

Spitalul Bârlad nu ia nicio măsură pentru a implementa tratamentul cu plasmă

“Până acum nici unul din pacienții critici COVID19 ce au necesitat intubare și ventilație mecanică în secția de ATI a spitalului din Bârlad nu a supraviețuit”, afirmă medicul Ovidiu Ciubotaru de la Secția de Boli Infecțioase. Acesta face referire și la cazul infirmierei în vârstă de 55 de ani de la Secția ORL a spitalului din Vaslui. “Tratamentele pe care le folosim în acest moment au în spate studii pe loturi mici, de înțeles având în vedere situația excepțională în care ne aflăm. Până când vom avea studii serioase, în urma cărora să știm cu adevărat ce medicamente sunt eficiente, tratăm, ca peste tot în țară, cu medicamente ce au minime dovezi de eficientă”. Medicul Ciubotaru afirmă că spitalul bârlădean, la fel ca restul unităților sanitare care tratează pacienții infectați cu virusul SARS COV- 2, are la îndemână o resursă pe care nu o folosește. “Avem o resursă care ne este la îndemână și nu o folosim. Este vorba de plasma de la pacienții care au învins boala și care au anticorpi împotriva SARS-CoV-2. Aceasta ar putea fi recoltată de la pacienții convalescenți după externare și administrată pacienților gravi din secția de Anestezie și Terapie Intensivă. Pe 22 aprilie 2020 a fost publicat ordinul de ministru nr. 654/2020 care reglementează utilizarea plasmei de la donator vindecat de COVID-19.  Nu este necesar vreun echipament complex cum am fi tentați să credem, recoltarea de plasmă și depozitarea acesteia după înghețare (produsul se numește Plasmă Proaspătă Congelată), este un proces care se practică și acum în centrele de transfuzii din țară. În ordinul respectiv este scris foarte clar: “Dacă în centrul de transfuzie sanguină nu este posibilă recoltarea plasmei prin afereză sau donatorul nu se califică pentru procedura de afereză din punctul de vedere al abordului venos, se va recolta sânge total și se va prepara plasmă proaspăt congelată și concentrat eritrocitar, conform procedurii curente de preparare a plasmei proaspăt congelate din sânge total din centrul de transfuzie sanguină.”

Practic ce ar trebui făcut:

1. Centrul Județean de Transfuzie Sanguină Bârlad trebuie să încheie un protocol de colaborare cu Spitalul Municipal de Urgență “Elena Beldiman” Bârlad în vederea identificării pacienților vindecați, potențiali donatori;

2. După încheierea protocolului, spitalul furnizează centrului de Transfuzii lista cu potențialii donatori;

3. Centrul de Transfuzii contactează donatorii și îi programează pentru consult, analize și donare;

4. Spitalul face o solicitare la Ministerul Sănătății pentru includerea secției de ATI în rețeaua de administrare monitorizată a PPC-DV-COVID-19 la pacienții critici cu COVID19.

5. După înghețare, depozitare și testele specifice la Institutul Național de Hematologie Transfuzională, plasma poate fi utilizată.În țările civilizate mortalitatea pacienților care ajung să fie ventilați în secțiile ATI este de 50%. Suntem convinși că putem face și noi un minim de efort să nu rămânem la un rușinos 100%!” a scris pe o retea de socializare dr Ovidiu Ciubotaru din Bârlad.