Vulpita batuta crunt de Viorel! “S-a depasit limita. Am fost pusa sa ascund niste agresiuni”

Asistenta Mirelei Vaida de la „Acces Direct“, Emiliana Burghelea, şi-a dat demisia. Tânăra a mărturisit că nu mai acceptă ca în emisiunea în care lucrează să fie promovată violenţa, potrivit adevarul.ro

În cadrul emisiunii „Acess Direct“ de luni, 15 iunie, asistenta TV Emiliana Burghelea a izbucnit în lacrimi şi şi-a dat demisia la finalul ediţiei, spunând că ea nu mai acceptă ca în platoul în care lucrează să fie promovată violenţa.

Asistenta TV a făcut referire la „serialul“ Vulpiţa, ce îi are drept protagonişti pe Viorel şi Veronica Stegaru, doi soţi originari din Vaslui. Emiliana a dezvăluit că Viorel şi-ar agresa fizic soţia, explicând că acest lucru ar fi ştiut de întreaga echipă a show-ului TV. 

Asistenta TV a mărturisit că nimeni nu ia atitudine de dragul audienţei aduse de cele două personaje şi că a decis să demisioneze pentru a nu mai fi complice la această situaţie. 

„Demisionez! Nu am cum să accept ce se întâmplă! Nu mi se pare normal! E sub demnitatea umană ca o femeie să ne spună că este agresată şi noi să fim obligaţi să ne facem că plouă doar de dragul artei. Eu nu pot să fac asta. Am zis în direct asta şi îmi asum! Chiar dacă voi fi dată în judecată. Îmi pare rău dar nu pot să tac. A fost o experienţă frumoasă până la un punct când lucrurile au început să degenereze“, a scris tânăra pe contul său de Instagram. 

„Astăzi mi-am dat demisia de la Acces Direct. Ştiu că mulţi dintre voi mi-aţi spus de-a lungul timpului că nu este în regulă să fac parte din acest format, dar în momentul în care am fost pusă să ascund nişte agresiuni, nu am mai putut să fac parte din chestia asta pentru că am conştientizat că nu este în regulă ce se întâmplă. Mai bine mai târziu decât niciodată. Aţi avut dreptate, trebuia să fac asta mai demult. Azi s-a depăşit limita. Am fost pusă să ascund nişte lucruri care sunt sub demnitatea unei femei, nu contează că e Vulpiţa, că e X-uleasca, eu sau altă femeie. Este mult sub demnitatea oricărei femei ceea ce se întâmplă, iar eu nu am putut să rămân nepăsătoare. Nu am făcut asta ca să pătez imaginea oamenilor care lucrează acolo, cu care de altfel m-am înţeles foarte bine. Până astăzi, cînd m-au pus să fac ceva ce nu pot să fac. Nu pot să tac când cineva vine la mine, îmi spune ce se întâmplă şi-mi spune că sunt singura variantă de scăpare a ei, singura persoană care ar putea să o ajute, pentru că ceilalţi se fac că plouă.