Cu liceul terminat, dar fara sperante pentru viitor

Peste 3.000 de absolvenţi de clasa a 12-a au cerut deja ajutor de şomaj. Este realitatea dură a acestei generaţii, care cu greu îşi va găsi un loc de muncă, într-o perioadă în care multe companii fac concedieri.

Beauty Code Vaslui

Specialiştii în resurse umane confirmă că în următoarea perioadă firmele vor fi nevoite să îşi reducă activitatea şi să păstreze mai puţini angajaţi.

Pe Alexandra am cunoscut-o într-o comună din Vaslui. A terminat clasa a XII-a și nu ştie dacă va merge mai departe la facultate. Tatăl ei este plecat la muncă în straintate, aşa că lipsurile sunt mari.

Iulia Alexandra Chipcea: “Vreau să mă înscriu şi la şomaj, vreau să am un venit să îmi ajut părinţii, nu vreau să fiu o povară pentru ei. Voi termina o facultate, bine, dar unde o să muncesc? O să mi se acorde un loc de muncă o să pot munci la mine în ţară? 

Sunt întrebări fireşti pe care şi le pun cei aflaţi la început de drum. Numai că în lipsa unei calificări şansele să-şi găsească un loc de muncă sunt reduse. În evidenţele agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă sunt înscrişi deja peste 3 mii de tineri care au cerut sprijin din partea statului.

Cristina Chiriac, președinte CONAF (Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin): ″În România nu avem cursuri de formare în carieră, mai mult decât atât vorbim de un decalaj în ceea ce priveşte pregătirea pe bandă rulantă pe care mediul educaţional o alocă în special cu predilecţie studenţilor şi mai puţin celor care îşi doresc să urmeze o şcoală profesională.”

Grav este ca piaţa muncii din România nu dă semne să îşi revină la normal prea curând. Multe companii vor fi nevoite să facă restructurări pentru a supravieţui actualei crize. Se estimează că nu mai puţin de un milion de şomeri îşi vor căuta un loc de muncă.

Radu Ciobanu, profesor de economie ASE: “Un număr mare de contracte de muncă încetate conduce şi la o scădere a banilor la nivel de populaţie, deci o scădere a cererii. O scădere a cererii va duce automat la un dezechilibru macro-economic”.

Cristina Chiriac: ”În această perioadă ar trebui să ne conservăm toate resursele, fie că vorbim de resurse umane , fie că vorbim de resurse financiare este esenţial să fim extrem de conştienţi că valul cel mare nu a trecut”.

Iar la asta se adauga şi dezvoltarea unor abilităţi digitale şi tehnice pentru cei rămaşi în câmpul muncii. Recalificarea angajaţilor la noul mod de lucru post-pandemie va conduce la rezultate bune pentru companii.

George Butunoiu, specialist în resurse umane: “Foarte multe companii o să fie obligate să treacă la un sistem de lucru, la un model în care să lucreze cu mai puţini angajaţi, însă mai buni şi mai bine plătiţi”.

Organizaţiile care se respectă alocă bugete speciale pentru instuirea angajaţilor. În Marea Britanie, de exemplu, abilitățile lingvistice deficitare costă economia ţării aproape 63 de miliarde de dolari anual, echivalentul a 3,5% din PIB.