Credinciosii sunt asteptati la Dragesti sa se inchine la moastele Sfantului Andrei Saguna

În ziua în care îl prăznuim pe Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi Chemat, îl sărbătorim și pe Andrei Saguna (1808-1873), cel mai de seamă ierarh al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania. Acesta a contribuit decisiv la renaşterea vieţii naţionale, politice, culturale şi spirituale a românilor transilvaneni. “Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis ca mitropolitul Andrei Şaguna să fie canonizat şi din 2011, îl prăznuim la data de 30 noiembrie.

Marele mitropolit Andrei Şaguna a rămas în conştiinţa românilor ardeleni ca unul dintre cei care şi-au închinat întreaga viaţă altarului şi poporului.

La Schitul Drăgești din județul Vaslui există o mică părticică din sfintele moaște  dăruite de către  ÎPS Laurențiu Streza-mitropolitul  Ardealului! Credincioșii sunt așteptați să se închine la sfintele moaște”, a spus părintele stareț Vichentie Lupu. Pentru că traversăm timpuri neobişnuite, părintele le cere credincioşilor să fie precauţi şi să respecte toate regulile sanitare.

Racla și icoanele din biserica de la Drăgești sunt dezinfectate periodic. Despre moaștele marelui mitropolit Andrei Şaguna  se spune că ar avea puteri tămăduitoare. 

Andrei Șaguna a fost episcop din 1848 până în 1864, apoi mitropolit, din 1864 până în 1873, fiind considerat un erudit și un mare om de cultură.

Patriarhul a mai subliniat că Sf. Ierarh Andrei a fost arhipăstor în vremuri grele când trebuia afirmată identitatea și ridicată demnitatea românilor din Transilvania”.

Şaguna a fost hirotonit arhiereu în Catedrala ortodoxă din Karlovitz, în Duminica Tomii din 1848, de către mitropolitul Iosif Raiacici, viitorul patriarh, şi a făgăduit atunci să-i „trezească” pe românii ardeleni din adâncul lor somn şi să-i ridice spre tot ce este bun şi înălţător.

În primii doi ani ca arhiereu, Şaguna şi-a îndreptat atenţia mai mult spre problemele naţiunii şi s-a implicat cu toată fiinţa lui în mişcarea revoluţionară a românilor transilvăneni. A fost copreşedinte al Adunării naţionale româneşti de la Blaj, din 3/15 mai, cea care a formulat programul cu 16 revendicări politico-naţionale, apoi tot Adunarea l-a delegat în fruntea unor intelectuali români ca să ducă la Viena aceste petiţii. Şaguna le-a prezentat împăratului, la Innsbruk şi la Viena, primind asigurări că ele vor fi satisfăcute.

I-a îndemnat pe români să meargă la școală

Andrei Şaguna s-a ocupat de organizarea învăţământului ortodox românesc de toate gradele din Transilvania.

A cerut profesorilor să scrie manuale – de aritmetică, de citire, de istorie, de fizică, de ştiinţele naturii, a tipărit mai multe manuale şcolare şi a îndrumat întregul învăţământ românesc, în primul rând pe cel primar, sub îndrumarea lui înfiinţându-se aproape 800 de şcoli în Arhiepiscopia Sibiului.

Pentru că românii nu aveau biserici şi şcoli şi erau, în mare parte, analfabeţi, Şaguna i-a îndemnat pe preoţi şi pe credincioşi să îşi ridice noi biserici şi clădiri şcolare, iar în pastoralele sale insista să se ridice clădiri pentru şcoala confesională. Prin Biserică şi prin şcoală s-a păstrat limba, s-a păstrat neamul românesc. Mitropolitul Şaguna a încercat să ridice o catedrala în Sibiu, dar în lipsa fondurilor necesare a izbutit doar să cumpere actuala Reşedinţă Mitropolitată, precum şi alte căteva clădiri din centrul Sibiului.