Slujbă de Bobotează la bisericile din județ. Credincioșii au venit în număr mare să ia Agheasmă-FOTO

Pentru al doilea an la rând, credincioşii au sărbătorit Boboteaza în pandemie. Bisericile din județul Vaslui au fost pline astăzi, de Bobotează. Credincioşii s-au rugat şi au luat apă sfinţită pentru a duce acasă.

Vasluienii au participat în număr mare, în dimineața zilei de joi, la slujba de Bobotează oficiată de preoți. Îndurând frigul, credincioșii veniți la biserica fin Bahnari au respectat măsurile sanitare impuse de autorități și au stat la rând pentru a primi apă sfințită de la părintele Ionuț Damian.

Credincioşii şi preoţii consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului.

Sărbătoarea Boboteaza sau Botezul Domnului, cunoscută şi sub denumirile “Arătarea Domnului” și “Epifania”, este celebrată de creștini pe 6 ianuarie, iar, pe lângă sfințirea apei, include și o serie de obiceiuri și tradiții – fetele își visează ursitul, iar bărbaţii scot crucea din apă. Și la biserica din Valeni oamenii au venit în număr mare pentru a primi apa sau crengi de brad sfințite. “Când Hristos se botează în Iordan, apele se sfințesc. Astăzi se sfințește Agheasma Mare, care are putere de iertare a păcatelor, de curățire de întinare a sufletului și a trupului. Noul An să fie unul al mântuirii, al bucuriei și al sănătății”, a spus părintele Andrei Chiprian din Văleni.

Boboteaza face parte din seria celor 12 sărbători creştine importante şi este menită să reamintească faptele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică. De aceea Biserica mai numeşte Boboteaza “Arătarea Domnului”, “Dumnezeiasca Arătare” și “Epifania”, această din urmă denumire provenind din limba greacă şi însemnând “arătare”, “descoperire”, “revelare”. De fapt, Boboteaza înseamnă înnoirea omului creştin.

Apa sfinţită la biserică în această zi şi luată de credincioşi nu se strică niciodată. Prin agheasmă se înţelege atât apa sfinţită, cât şi slujba pentru sfinţirea ei.

Agheasma Mare se săvârşeşte numai de Bobotează, spre deosebire de agheasma mică, ce se obţine prin sfinţirea în biserică a apei, în prima zi a fiecărei luni, dar şi în case, la sfeştanie. Totodată, Agheasma Mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 şi 14 ianuarie, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită.

La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă în care aruncă o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care va scoate crucea din apă va avea noroc tot anul.