Autoritatile arunca istoria la gunoi, Episcopia Husilor face demersuri pentru a o salva

Bisericile și mănăstirile din județul Vaslui reprezintă un veritabil tezaur al acestor locuri și se pot înscrie în galeria națională de monumente pretioase.

Județul Vaslui păstrează zeci de biserici de lemn, care prezintă o vechime și valoare arhitecturală deosebite, 55 fiind incluse în Lista monumentelor istorice, iar 15 dintre acestea sunt clasate ca monumente de categorie A, cu valoare națională și universală.

Autoritățile județene au spus mereu că își doresc includerea bisericilor și mănăstirilor într-un circuit turistic, însă proiectul nu s-a materializat din cauza lipsei banilor. Este eterna scuza care mascheaza incompetenta unor autoritati nepasatoare. In tot acest timp monumentele istorice din judet dispar incet si sigur. 

În urma demersurilor constante și insistente pentru restaurarea acestui edificiu, Episcopia Hușilor a reușit realizarea întregii documentații tehnice pentru includerea Mănăstirii Pârvești în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în cadrul apelului de proiecte pentru investiții în turism și cultură, sesiunea martie 2022.

Astfel, s-a reușit ca Mănăstirea Pârvești să fie singurul obiectiv turistic cu impact național din județul Vaslui, inclus în cele 12 rute culturale 

Unică în peisajul bisericilor de lemn din întreaga Moldovă, Biserica Mănăstirii Pârvești rămâne peste veacuri mărturie a dăinuirii credinței și a gustului pentru frumos al locuitorilor din această parte de țară.

Trecerea timpului și intemperiile vremurilor au afectat însă grav sfântul locaș, bijuterie a artei populare sculptate în lemn. 

Fără o intervenție de restaurare totală, acest monument arhitectural de categoria A, de interes național, riscă să se năruiască, văduvind astfel patrimoniul de artă eclesiastică, relevant nu numai pentru județul Vaslui, ci și pentru întreaga țară.

Din acest motiv, Preasfințitul Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor, a considerat că restaurarea acestuia este o prioritate deosebită a Episcopiei Hușilor, coagulând în acest sens toate energiile necesare refacerii locașului de cult.

Încă din anul 2018 au fost demarate procedurile pentru întocmirea documentației tehnice, în vederea primirii tuturor avizelor necesare restaurării, iar din anul 2021 întreaga catapeteasmă, deosebit de valoroasă și aceasta, a intrat în procesul de restaurare, realizat de o echipă autorizată de restauratori, specializați în monumente istorice.

În urma demersurilor constante și insistente pentru restaurarea acestui edificiu, Episcopia Hușilor a reușit realizarea întregii documentații tehnice pentru includerea Mănăstirii Pârvești în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în cadrul apelului de proiecte pentru investiții în turism și cultură, sesiunea martie 2022.

Astfel, s-a reușit ca Mănăstirea Pârvești să fie singurul obiectiv turistic cu impact național din județul Vaslui, inclus în cele 12 rute culturale (ruta castelelor, ruta curiilor, ruta culelor, traseul gastronomiei tradiționale, ruta bisericilor fortificate, ruta bisericilor din lemn, ruta mănăstirilor din zona Moldovei, ruta Sfântului Ladislau, traseul castrelor romane, ruta cetăților, refacerea peisajului cultural din Delta Dunării în vederea creșterii atractivității zonei, ruta satelor cu arhitectură tradițională).

Istorie aruncata la gunoi
Multe dintre bisericile de lemn necesită lucrări de conservare și reabilitare, pentru care nu există resurse, dar specialiștii susțin că este foarte important ca ele să fie, totuși, cunoscute și vizitate de oamenii simpli, dar mai ales protejate pe cât se poate de vasluieni. Manastirea Pârvesti este locul care demonstreaza ca propaganda negativa pornita cu un urias elan împotriva Bisericii Ortodoxe Române, nu reuseste sa abata de la drumul credintei adevaratii slujitori. Pentru putinii vietuitori de la Manastirea Parvesti, rugaciunea este singura avere. Se bucura de fiecare data cand un credincios le trece pragul si simt o fericire imensa atunci cand isi ajuta aproapele. Monahii de aici nu se plang de saracie, nu stau cu mana intinsa, se descurca si au demnitate. Se uita in schimb cu tristete la constructia din stejar, veche de doua secole. Aceasta biserica este dovada vie ca Biserica a avut un rol extrem de important in viata stramosilor nostri. Din pacate, bijuteria unicat risca sa ramana o amintire.

Schitul Pârvești — întemeiat la 1666 de vornicul de poartă Apostol Talpeș și nepoții săi, Ioan și Simion Popescu, postelnici de Bilahoi — a fost reclădit în 1816-1820 de către monahul Nicodim Popescu, urmaș al ctitorilor, împreună cu serdarul Gh. Cociu și Ioan Nedelcu.
Ansamblul cuprinde două construcții de lemn, Biserica ”Sf. Nicolae” și turnul clopotniță. Biserica de lemn ”Sf. Nicolae” a Mănăstirii Pârvești este construită din bârne de stejar, prinse în ”cheotoare dreaptă”, pe temelie de piatră de râu și tălpoaie de lemn. Temelia inițială a fost tencuită și transformată în soclu care a fost supraînălțat. Privită în ansamblu, biserica din Pârvești este o construcție masivă, cu pereți înalți, cu acoperișul din șindrilă. Cele trei turle au pereții căptușiți cu șindrilă, iar acoperișurile cu tablă în solzi. Ancadramentele ferestrelor și ale ușii de la intrare sunt neornamentate.
Sistemul de boltire a bisericii este unitar, cu turle octogonale, amplasate pe pronaos, naos, altar. Ușa masivă de stejar de la intrarea în pronaos are feroneria lucrată în atelier meșteșugăresc local. Biserica păstrează icoane și mobilier de epocă din lemn de tei, sculptat și pictat în tehnica ulei. Catapeteasma a fost pictată în manieră bizantină, fiind mai veche decât icoanele din biserică. Colonete cu capiteluri sculptate cu volute și frunze de acant despart iconostasul în registre verticale. Turnul clopotniță al Mănăstirii Pârvești, construit în 1820 în partea de vest a incintei, este construit din bârne de stejar, încheiate în ”cheotoare dreaptă”, pe soclu de piatră. Are scară interioară de lemn și acoperiș piramidal din șindrilă. În vârful acoperișului se află o cruce metalică lucrată artistic la baza căreia se află semiluna turcească, soarele bizantin, sulița și iataganul turcesc, toate simbolizând triumful creștinismului.
Biserica a suferit în timp mai multe intervenții, cum ar fi închiderea pridvorului și adăugarea unei centuri de beton de jur împrejurul bisericii (1974). În momentul de față, biserica se află într-o stare precară de conservare: tălpile din lemn de stejar ale fundațiilor sunt putrezite; pardoseala de lemn este putredă; învelitoarea de șindrilă este degradată. Monumentul a fost supus unor tasări inegale, fapt care a dus la înclinarea elementelor de structură verticală și la dislocări de elemente, fiindu-i afectat sistemul de rezistență. Biserica fostului schit de la Pârvești este frumos prezentată de Dorinel Ichim în lucrarea ‘Biserici de lemn din Eparhia Hușilor’ drept înaltă și semeață, cu trei turle, alături de clopotnița supraetajată, reprezentând una dintre cele mai mărețe construcții de lemn ale genului arhitecturii populare din Moldova Centrală. Pentru reabilitarea lacasului de cult ar fi nevoie de aproximativ 1.000.000 de lei.