Indicele ROBOR la 3 luni continuă să crească. Soluțiile PNL pentru debitori!

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat luni la 8,14% pe an, de la 8,12% pe an în şedinţa precedentă.

Un nivel mai mare a fost înregistrat pe 1 februarie 2010, respectiv 8,15%, conform informaţiilor publicate de Banca Naţională a României.

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 8,25% pe an, de la 8,23% pe an vineri, iar ROBOR la 12 luni a urcat la 8,35% pe an, de la 8,34% pe an.

Creșterea ROBOR, o măsură standard, folosită de orice bancă centrală pentru a combate inflația. Sunt 80 de bănci centrale din întreaga lume, plus BCE, care au crescut dobânzile anul acesta în încercarea de a lupta cu inflația.

“În Pachetul Sprijin pentru România, Guvernul a introdus măsura amânării ratelor.

De amânarea ratelor pot beneficia atât persoanele fizice, cât şi firmele care întâmpină greutăţi. 

În materie de ROBOR, trebuie să ne uităm la BNR, care – ca bancă centrală – este singura instituție care are atribuții în materie de piață monetară. BNR decide care este rata dobânzii de politică monetară. Trebuie precizat însă că BNR doar calculează acest indice aritmetic, în funcție de dobânzile din piață”, a declarat deputatul PNL Tudor Polak.

Acesta mai susține că: ”Dacă într-un asemenea climat economic o bancă centrală ține dobânda de politică monetară foarte jos (artificial și forțat) și ratele dobânzilor la credite rămân prietenoase, în ciuda inflației: moneda națională se depreciază rapid, iar forța financiară a populației este lovită din două părți. Nu avem nevoie de a consulta manuale de economie, exact acest lucru se întâmplă în Turcia.  Banca centrală a Turciei a menținut dobânda-cheie la 14%, sub presiunea factorului politic, pe premisa greșită că dobânzile mari ar cauza creșterea inflației. Efectul a fost unul contrar: cadrul macroeconomic a fost destabilizat, inflația a crescut (79,6% în iulie 2022, anualizată, față de 78,6% în iunie, anualizată – adică pe ultimele 12 luni), iar investitorii nu sunt interesați de a cumpăra active turcești (atât obligațiuni, cât și acțiuni). Creșterea dobânzii de politică monetară este instrumentul băncii centrale de a regla dezechilibrele macroeconomice și de a face ca o eventuală ajustare economică să nu fie cu un minus prea mare. Nu vrem să ajungem ca Turcia”, mai spune Tudor Polak.

Soluțiile PNL pentru debitori!

O soluție poate fi amânarea ratelor, potrivit ordonanței adoptate în iunie. Pot apela la această variante persoanele fizice care dovedesc băncii că le-au crescut cheltuielile cu 25%. Pot cere o suspendare a plății ratelor pentru o perioadă între 1-9 luni. O altă soluție poate fi refinanțarea. Pentru un credit în derulare, a fost deja plătită o parte consistentă din obiectul achiziționat (locuință ori mașină). Restul principalului poate fi întins pe o perioadă mai lungă, astfel încât valoarea lunară a ratei să scadă.

O variantă mai periculoasă pe termen lung este trecerea la dobânda calculată conform IRCC. Acest indice este mai mic decât ROBOR doar în perioadele în care ROBOR are valori mai mari, așa cum este perioada curentă. Schimbarea modalității de calcul a dobânzii poate fi efectuată o singură dată în durata creditului. Pentru cei cu credite pe durate foarte lungi se pot trezi mai târziu, când convulsiile economice se calmează și economia își revine la perioada de creștere, că dobânda calculată conform IRCC va fi mai mare decât cea calculată după ROBOR. În plus, IRCC are o întârziere în calcul de 6 luni, dar el urmărește ROBOR. Urmează să crească, iar peste 6 luni va fi la aproximativ același nivel la care este acum ROBOR. Apoi, când ROBOR va începe să scadă, IRCC va întârzia scăderea cu 6 luni.