Scrisoare a IV-a a fiului Colak către mama sa Colaka!

Am “marcat” că nu îmi răspunzi la scrisori.”Marcat”, e de la bani. Știi tu care. Te înțeleg. Ai mâinile înghețate de la “servici”. La sediu din Gara era cald și bine. Mai venea un primar. Aducea cotizația. O băga-i în buzunar. Te înfierbântai oleacă și uitai să o mai treci în chitanțier. Se adunau bănuții. Picătură cu picătură. Chirie nu se plătea, curent nu, gaz nu. Veselie mare. Relații multe, peste tot. Mai închideau ochii unii. C-așa-i în business. Nu ca-n tenis. Că se prind țepuiții noștri și ne dau “aș”.

Se aude că se adună “ăștia”, țepuiții. Prin crâșme. S-a umflat orezul în ei. Conspiră, fraieriții. Noi ne-am ținut de cuvânt. Am ajuns, pe banii lor în Cameră. Da de unde să știm noi că Prezidente vrea situația până la ultimul leuț???

Belelele curg gârlă. Nici unul nu mă bagă în seamă. În fiecare luni merg la Centru. Stau ore întregi. Se șterg de mine. Nici unul  nu mă primește. Lasă că vin săptămâna viitoare din nou. Am să mă interesez dacă nu au un post liber la curățenie. Dacă tot pierd timpul, să câștig măcar un ban din asta. Cam bate vântul prin buzunare. Să-mi iasă  de un mică la botul calului. Și de-o litră de motorină. La mașîna aia luată recent. Știi tu cum.

Nici nu am apucat să-i fac rarul. Chiorul ăla nici nu răspunde la telefon. S-a ajuns. Nu știe că am imunitate, am trecere din crâșmă în crâșmă și o rudă vitregă la Constanța. Dacă apucam să-l punem pe ăla de la Bârlad. Ehehehe. Ne aducea cartea acasă. Fără să mai treacă mașîna pe acolo. Știa el cum să facă asta. Are experiență. De prin stațiile alea care le-a scos la mezat cu prietenul sau monitorul fără scrupule din zona industrială. Dacă nu gafa Liviu de la Huși, ce gologănei scoteam noi de la rar….Sun eu pe la Capitală. Mai am vreo doi colegi de șpriț, influenceri. O scald eu.

De înmatriculare, vorbește tu. Poate avem mai mult noroc. Îl avem pe Cel din linia a două, de la Palat. Cu Tucuta de la permise am băut pe rupte. Să-i aminteșți. Când băteam miuța pe la Brodoc. Vezi să nu afle “colegul” nostru din linia întâi. Că ne dă prin presă. I-am întins o mână, odată, și a mușcat-o ca pe o turtă, de la Cramă.   

Am să-ți scriu în scrisoarea a V-a cum am petrecut de ziua mea cu prietenii mei de șpriț și cum m-am făcut de căcat în fața lor.

Acum merg la “Calu” Bălan”. Mă trec pe caiet. După, din nou, la Bîtca în cameră. Mai are ceva de la Bouroș, pentru amendamentul de la anu”, de la buget. Poate mai găsim vreo casă preistorică. Să ne mai iasă un bănuț. Da, dragă mamă, vremurile e grele. Oamenii are arme. Renumerația mică, după buget, cum ar zice unul care a tot scris de noi.

Ti pup!