Taxa de solidaritate încinge spiritele între primarii din România: „Se pedepsește performanța”

O nouă taxă introdusă în bugetul adoptat de Parlament provoacă tensiuni majore între primarii orașelor mari și Guvern. Numită oficial „taxa de solidaritate”, aceasta presupune ca administrațiile locale care colectează sume mari din impozite să verse 15% din aceste venituri la bugetul de stat. Deși autoritățile centrale susțin că banii vor sprijini dezvoltarea comunităților mai sărace, edilii orașelor cu economii puternice acuză Guvernul că penalizează eficiența și succesul local.

Primarii orașelor bogate, revoltați: „Este o taxă pe hărnicie”

Primăria Timișoarei estimează că această măsură va costa orașul aproximativ 13 milioane de euro anual. Dominic Fritz, primarul Timișoarei, critică dur decizia, susținând că orașele performante sunt pedepsite în loc să fie încurajate.

„Avem nevoie de acești bani aici, la nivel local, pentru a construi poduri, pentru a repara trotuare și școli. În loc să rămână în comunitatea noastră, fondurile sunt redirecționate către București. Este absolut halucinant cum aceste măsuri încurajează mediocritatea în loc de performanță. De fiecare dată când creștem puțin, ni se taie și mai mult”, a declarat Fritz.

În Timișoara, unde salariile sunt mai mari și rata șomajului este aproape inexistentă, statul încasează, în medie, 3.700 de lei pe an din impozitul pe venit pentru fiecare locuitor, aproape dublu față de media națională de 2.000 de lei. Din această diferență, orașul trebuie să plătească 15% la bugetul central.

Primarii din Cluj-Napoca și Iași au exprimat și ei nemulțumiri. Mihai Chirica, edilul din Iași, a declarat că orașul său va contribui cu aproximativ 8 milioane de euro. „Și eu cred în solidaritate, dar asta nu înseamnă să luăm bani de la orașele care muncesc și generează venituri importante”, a subliniat Chirica.

Vasluiul aplaudă măsura: „Ne permite să funcționăm în condiții normale”

În contrast cu nemulțumirile primarilor din marile orașe, edilii localităților mai sărace salută introducerea taxei de solidaritate. Primarul municipiului Vaslui, Lucian Braniște, consideră că această măsură este esențială pentru asigurarea unor condiții de trai decente în comunitățile mai puțin dezvoltate.

„Este o măsură potrivită pentru municipiul Vaslui, pentru că astfel ne dă voie să funcționăm în condiții minime, normale. Nivelul de trai trebuie să fie același, atât pentru vasluieni, cât și pentru cei din Iași sau Cluj”, a declarat Braniște.

Vasluiul, unul dintre județele cu cele mai scăzute venituri din țară, va beneficia de fondurile redistribuite prin această taxă. Guvernul susține că astfel se urmărește reducerea decalajelor economice între regiunile bogate și cele sărace, facilitând investițiile în infrastructură, educație și servicii publice esențiale.

Economiștii, sceptici: „Soluția nu este sustenabilă pe termen lung”

Deși Guvernul prezintă această taxă ca o formă de solidaritate națională, economiștii avertizează că soluția ar putea avea efecte negative pe termen lung. „Orașele precum Cluj-Napoca, București și Timișoara sunt motoarele economice ale țării. Penalizându-le pentru succesul lor financiar, există riscul de a descuraja investițiile și inițiativele locale”, avertizează analiștii.

Reprezentanții Asociației Municipiilor din România cer o întâlnire de urgență cu premierul și ministrul de Finanțe pentru a înțelege exact mecanismele noii taxări și pentru a discuta posibile alternative.

În timp ce orașele dezvoltate se tem că vor fi împiedicate să-și continue proiectele de infrastructură și modernizare, orașele mai mici, precum Vasluiul, văd în această taxă o șansă reală pentru a-și îmbunătăți condițiile de trai. Disputa dintre primarii orașelor bogate și cei ai comunităților mai sărace ar putea redefini modul în care sunt gestionate fondurile publice în România în anii ce urmează.