Drumul Strategic: între asfalt și sabotaj. O investiție presărată cu incompetență, corupție și bătaie de joc

Deși pare greu de crezut, în județul Vaslui asfaltul a ajuns să fie un lux. Iar când, în sfârșit, el vine, este însoțit de scandaluri, piedici birocratice și un sistem care pare hotărât să-și saboteze propriile proiecte.

Zeci de muncitori și utilaje lucrează acum în forță pe Lotul I al Drumului Strategic Vaslui, în zona Poienești–Florești, la turnarea ultimului strat de asfalt. O scenă care ar fi trebuit să devină realitate în urmă cu cel puțin trei ani. Dar în Vaslui, nici asfaltul nu vine fără lupte grele. Și nu vorbim despre vreme sau teren dificil, ci despre o rețea de funcționari și proiectanți care, de la adăpostul birourilor lor, par mai preocupați să pună piedici decât să găsească soluții.

Drum spre civilizație… înapoi cu frâna trasă

Localnicii din Poienești, Florești, Băcani și Alexandru Vlahuță au așteptat ani la rândul asfaltul ca pe o minune. Trăind la propriu în condiții medievale, fără drumuri practicabile, fără infrastructură și, implicit, fără șanse reale de dezvoltare, oamenii au fost obișnuiți să nu mai creadă în promisiuni. Apoi, miracolul părea că prinde contur: proiectul Drumului Strategic a fost aprobat, finanțat și scos la licitație. Grupul de firme Transmir–Soragmin a câștigat contractul. Teoretic, lucrările puteau începe. Doar că realitatea administrativă vasluiană a reușit din nou să se autodepășească în absurditate.

„Specialiștii” care sabotează cu intenție

O serie de decizii greu de explicat, dacă nu chiar de natură penală, au dus la blocaje repetate. Funcționari din cadrul Consiliului Județean și „experți” în proiectare au pus sistematic bețe în roate constructorului. Modificări fără logică, avize trase de păr, solicitări contradictorii și refuzuri tacite – toate au întârziat lucrările și au adâncit frustrarea celor care trăiesc de-o viață în noroaie. Pare că, în loc să faciliteze implementarea unui proiect vital pentru județ, anumiți angajați ai Consiliului Județean Vaslui sunt mai preocupați să țină lucrările în loc. De ce? Poate fiindcă sistemul corupt care a dus la arestarea fostului președinte CJ Dumitru Buzatu nu a dispărut complet, doar s-a repliat.

Nu putem vorbi despre acest proiect fără să reamintim episodul flagrantului de corupție în care fostul baron local, Dumitru Buzatu, a fost prins cu o geantă plină de bani – bani ceruți chiar de la reprezentantul firmei care execută lucrările. Era prețul de „decontare” al unei facturi. Adică exact suma care trebuia plătită legal de CJ Vaslui pentru lucrări efectuate și recepționate. Nu pentru promisiuni, nu pentru viitoare contracte – pentru muncă deja prestată. Ce ne arată acest caz? Că sistemul este bolnav. Și că, din păcate, personajele care trag sforile din umbră au rămas pe poziții. Mulți dintre cei care apar în dosarul de corupție al lui Buzatu încă activează în cadrul Consiliului Județean și, potrivit surselor noastre, continuă să influențeze proiecte esențiale.

A început asfaltarea – în ciuda lor, nu datorită lor

Și totuși, în ciuda tuturor piedicilor, miercuri s-a început asfaltarea pe o porțiune de 3,2 km între Poienești Deal și Mănăstirea Florești. Vorbim de ultimul strat, cel de uzură. Nu e o victorie a administrației județene. Este, mai degrabă, o reușită împotriva unei administrații care pare hotărâtă să își saboteze propriul județ. Grupul de firme Transmir–Soragmin a dovedit că poate face față nu doar provocărilor de pe teren, ci și celor din labirintul birocratic și corupt de la Vaslui. O luptă care, în mod normal, nu ar trebui să existe într-un stat funcțional.

Bani europeni, piedici românești. Cum se blochează un proiect vital din cauza unor „specialiști” care trăiesc într-o altă realitate

Pe hârtie, lucrurile ar trebui să fie clare. Lotul I al Drumului Strategic presupune două tronsoane distincte, finanțate din fonduri europene. Primul, de 22 de kilometri, pornește din DN 24, de la Simila, și se termină la ieșirea din Alexandru Vlahuță. Al doilea segment începe din satul Florești și ajunge până la Poienești, pe alți 11 kilometri, legându-se de DN 2F – ruta directă spre Bacău. Între aceste două porțiuni se află un vid. Un gol de 10-11 kilometri care, în mod inexplicabil, nu a fost inclus în proiectul inițial. Nimeni nu oferă o explicație clară. Ba mai mult, funcționarii din Consiliul Județean Vaslui se comportă de parcă această absență ar fi un detaliu nesemnificativ, nu o discontinuitate majoră într-un drum gândit, teoretic, ca un coridor strategic de mobilitate regională.

Emil Savin: „Avem utilaje, avem oameni, dar nu avem voie să lucrăm. Ne țin blocați.”

Muncitorii grupului de firme Transmir sunt pe teren, iar utilajele sunt puse în mișcare acolo unde li se permite. În zona Poienești–Florești, pe segmentul de 3,2 kilometri rămas neterminat din primul contract, s-a turnat recent stratul de uzură – ultimul pas înainte de recepție. E un semn că lucrurile se pot face atunci când nu sunt sabotate. Însă Emil Savin, managerul general al Transmir, spune răspicat că potențialul real al lucrării este mult mai mare – și, în mod frustrant, complet blocat de lipsa de decizie:

„Am revenit pe cei 3,2 kilometri din zona pădurii Poienești, unde în noiembrie anul trecut am pus stratul intermediar. Acum am pus asfaltul final și, dacă nu intervine ceva, îl închidem în totalitate. Urmează rigolele, podețele, trotuarele. Echipamente avem, oameni sunt, dar nu avem front de lucru. Avem forța să facem mult mai mult, dar suntem ținuți pe loc de proiectare și de tot felul de hârtii care se plimbă de la un birou la altul.”

„Lotul I are 33 de kilometri, din Zorleni până la barajul de la Vlahuță și apoi, după acea porțiune nelogic lăsată pe dinafară, continuă de la Florești până la DN 2F, prin Poienești. Dacă ne-ar da drumul proiectarea, în două-trei luni terminăm tot. Dar așteptăm, încă așteptăm…”

Proiectanți rupți de teren, funcționari rupți de realitate

Surse din interiorul proiectului vorbesc despre o colaborare dificilă cu echipele de proiectare. Mulți dintre cei implicați în elaborarea documentației tehnice par să fi lucrat mai mult pe Google Maps decât în teren. Astfel se explică aberațiile apărute în planuri: cote greșite, soluții tehnice imposibile sau pur și simplu lipsa logicii în conexiunile între tronsoane. În loc să repare greșelile, proiectanții persistă în ele, sub protecția complicității tacite a unor funcționari din Consiliul Județean care preferă să îngroape dosarele în sertare decât să deblocheze lucrările.

În paralel cu lucrările în curs de pe Lotul I al Drumului Strategic, trecutul acestui proiect ridică în continuare semne de întrebare. Drumul Bârlad–Laza–Codăești, cu o finanțare europeană de peste 59 de milioane de euro, este incomplet la șase ani de la atribuirea contractelor, iar două dintre tronsoane, executate de firma Soragmin, se află în centrul unor anchete desfășurate de DNA și Parchetul European. Emil Savin, managerul general al companiei și denunțătorul în dosarul de corupție al fostului președinte CJ Vaslui, susține că plățile au fost blocate în mod abuziv, deși lucrările fuseseră avizate anterior. Controversele legate de calitatea drumului, diferențele de interpretare a standardelor tehnice și blocajele instituționale au generat un conflict între constructor, autoritățile județene și instituțiile de control, fără ca vreo parte să-și asume până acum responsabilitatea clară pentru întârzieri sau deficiențe. Până la o decizie definitivă a justiției, proiectul rămâne o imagine fidelă a modului în care administrația locală și sistemul de achiziții pot deraia inclusiv cele mai necesare investiții.