Primarul Ciupilan a „reformat” spitalul: fără medici, fără medicamente, dar cu 50 de paturi pentru paliație. Așa arată salvarea!

Când credeai că la Spitalul Municipal Huși nu se mai poate coborî și mai jos, a apărut primarul Ioan Ciupilan cu o „soluție” care ar merita premiul pentru incompetență: transformarea a 50 de paturi din spital în locuri pentru îngrijiri paliative. Adică, pe românește, Hușiul se pregătește să îngrijească bolnavi pe care sistemul nu mai vrea sau nu mai poate să-i trateze.

Informația ar fi fost livrată, desigur, cu mândrie de edilul-șef, care s-a prezentat la ultima ședință a Consiliului de Administrație al spitalului ca un adevărat expert. Nu în sănătate, ci în improvizație. Potrivit celor prezenți, Ciupilan le-a spus că a vorbit cu „un specialist” care i-ar fi recomandat această măsură. Cine e expertul? Sora sa, cu tradiție în „lipirea” de banii spitalului? Sau fostul manager Bogdan Popa, artizanul datoriilor de zeci de miliarde și protejatul primăriei? Răspunsul rămâne un mister, dar efectele sunt cât se poate de clare: în loc să salveze sistemul, primarul îl îngroapă.

În aceeași ședință CA, directorul economic Cornel Butiuc a fost chemat la raport, după ce sindicatul a cerut realizarea unui audit extern. Răspunsul său? Nu explicații, ci scandal și victimizare. Butiuc s-a declarat „jignit”, a ridicat tonul și a susținut că toate auditările trecute l-au găsit „impecabil”. Desigur, impecabil e un cuvânt mare când spitalul e în prag de faliment, lipsesc materialele sanitare și medicamentele, iar gărzile medicilor sunt tăiate în timp ce sporurile personalului nemedical rămân… clasificate.

Da, ați citit bine: la solicitarea de transparență privind sporurile personalului nemedical, conducerea spitalului a refuzat. Secretul e sacru la Huși. Când vine vorba de banii contribuabilului, se aplică regula „nu întrebi, nu afli”. În schimb, medicilor li se taie sporurile de gardă – exact celor care mai țin spitalul în viață.

Și în acest haos administrativ, tensiune și lipsă de soluții reale, vine primarul Ciupilan și anunță – cu aplomb – că 25 de saloane vor deveni secție de îngrijiri paliative. O secție uriașă, care arată mai degrabă intenția de a schimba radical destinația spitalului, nu de a-l salva.

Așa arată acum „redresarea” la Huși:

– fără audit extern, pentru că „deranjează”

– fără transparență privind banii, pentru că „nu se face”

– fără medicamente și dotări, pentru că „nu sunt bani”

– fără doctori, pentru că cei valoroși au fost îndepărtați

– și, în curând, fără speranță, pentru că pășim tot mai apăsat spre un model de „îngrijire terminală”.

Nu ne aflăm în fața unei reforme, ci a unei demolări planificate. Spitalul din Huși a fost transformat de administrația locală dintr-un loc al salvării într-un spațiu al resemnării. Un proiect de tip „paliativ administrativ”, în care nu mai contează viața, ci liniștea electorală.

Iar cei care ar fi trebuit să tragă semnalul de alarmă – primarul și consilierii locali – își joacă rolul până la capăt: cu ochii în bugete, nu în saloane, cu urechile închise la pacienți și cu mintea înțepenită în improvizații.

Hușenii nu mai cer miracole. Cer respect, tratament și transparență.