Muzeul ‘Vasile Pârvan’ Bârlad organizează o șezătoare tradițională cu ocazia Zilei Universale a Iei

Muzeul ‘Vasile Pârvan’ Bârlad organizează pe 28 iunie, cu ocazia Zilei Universale a Iei, prima șezătoare tradițională dedicată redescoperirii meșteșugurilor și obiceiurilor strămoșești, sub genericul ‘Tradiții vii’.

Potrivit reprezentanților instituțiilor muzeale, activitatea marchează o sărbătoare a autenticității și creativității populare și aduce în atenția publicului bârlădean procesul de creație al iei, simbol identitar al culturii românești, punând în valoare măiestria, tradiția și semnificațiile sale multiple.

‘Această manifestare este guvernată de grupul numit ‘Șezătoare bârlădeană’, înființat de doamna Tănasă Viorica, alături de mai multe doamne păstrătoare ale tradiției, unite prin dragostea pentru cusut. În cadrul șezătorilor, membrele grupului își vor coase propriile cămăși cu altiță, ca modele de bune practici tradiționale. Ele vor oferi celor prezenți informații valoroase cu privire la tehnici ale cusutului, modele, simboluri, motive, cromatică, pentru a se coase cămăși care respectă canoanele din arta populară ale unei cămăși vechi, pornind de la alegerea materialului, croitul și brodarea propriu-zisă. Schimbul de cunoștințe va contribui la păstrarea și transmiterea tradițiilor către generațiile tinere și vor întări legăturile comunitare. Șezătorile se adresează tuturor celor care doresc să se alăture acestei inițiative și să descopere arta broderiei tradiționale. Aceste întâlniri se vor desfășura sub egida muzeului bârlădean, sediul central al instituției, o dată la două săptămâni, data exactă fiind anunțată din timp’, precizează un comunicat de presă transmis de reprezentanții Muzeului ‘Vasile Pârvan’ Bârlad.

Coordonatoarea acestor șezători tradiționale, Viorica Tănasă, s-a născut în satul Epureni, județul Vaslui și locuiește în prezent în satul Bârlălești. Ea a derulat un amplu periplu prin mai multe lăcașuri de cultură din nordul țării, de la Putna, până la Constanța, Brașov, Sibiu și București pentru a obține informațiile necesare de a reconstitui costumul tradițional al acestei zone. A participat la mai multe evenimente cu tematică tradițională, târguri, șezători, simpozioane științifice, în țară și peste hotare (Republica Moldova), din dorința de a promova portul tradițional românesc și de a întregi costumul specific județului Vaslui, cu fuste și pestelci. Prima ie de Bârlad a cusut-o în 2017. În acest moment lucrează concomitent două cămăși, una de Vrancea și una de Vaslui.

‘Ca povestitoare în fir și pânză, chiar dânsa mărturisește că a crescut cu dragoste pentru cusut și țesut, descoperindu-și pasiunea pentru lucru manual, valoare și autentic, concepte reprezentative pentru identitatea națională, încă de la cele mai fragede vârste. Și-a găsit mentori în activitățile meșteșugărești chiar în cercul familial. Primul îndrumător în arta cusutului pe etamină a fost mama sa, cea care lucra manual toate podoabele casnice. La numai 10 ani a preluat învățăminte despre croitorie de la bunica paternă, croitoreasă în sat, cea care o ghida să folosească mașina de cusut: să coasă tivuri, să surfileze, iar datorită bunicului matern, cel care îmbrățisa aceeași meserie populară, și-a consolidat tehnicile de croitorie, în confecționarea de papuci din pălării vechi (tufli). Tainele țesutului le-a deprins de la bunica maternă, pe care o ajuta să facă ‘țăghii’ pentru țesut’, au mai transmis reprezentanții muzeului.

Tradiția cusutului iei are o istorie de peste 7.000 de ani, fiind una dintre cele mai longevive forme de expresie culturală românească. Inițial, ia era o cămașă simplă din in sau cânepă, cusută manual, cu rol practic, dar și simbolic – cusăturile aveau adesea funcție de protecție spirituală. De-a lungul secolelor, ia a evoluat într-o piesă de artă populară, cu broderii complexe și simboluri transmise din generație în generație. Cămășa cu altiță a fost inclusă din 2022 în patrimoniul imaterial UNESCO, fiind considerată un element viu al tradiției românești.