Oamenii leșină de cald în trenuri, iar șeful ARF Mihai Barbu (PNL)visează la confort: „Este mai bine cu trenul decât cu mașina”

În timp ce pasagerii CFR Călători îndură temperaturi sufocante, întârzieri și vagoane fără aer condiționat, președintele Autorității pentru Reformă Feroviară, Mihai Barbu, susține că trenul este „mai confortabil” și „mai ieftin” decât mersul cu mașina.

Beauty Code Vaslui

„Este mult mai ușor să mergi cu trenul de la București la Brașov decât cu mașina. E mai confortabil pentru oricine”, a declarat Barbu într-un interviu pentru Agerpres, ignorând complet realitatea de pe teren, unde călătorii își cară ventilatoare portabile ca să poată respira, iar un drum de câteva ore se transformă în coșmar.

Tot Barbu spune că rutele profitabile, precum București – Constanța și București – Brașov, ar trebui să devină comerciale, fără compensare de la stat. În timp ce CFR Călători se chinuie cu material rulant vechi și fără investiții, șeful ARF vorbește despre „atragerea de călători de pe rutier pe feroviar” și despre „rentabilizarea sistemului”.

Între timp, în trenuri, realitatea este alta: vagoane cu peste 50 de grade; aer condiționat nefuncțional; întârzieri de 5-6 ore; zero compensații pentru pasageri, după ce România a cerut derogare de la regulamentele europene.

Declarațiile optimiste ale lui Mihai Barbu contrastează flagrant cu experiența reală a călătorilor. În timp ce oamenii se sufocă în trenuri și refuză să mai urce de teamă, autoritățile oferă lecții teoretice despre eficiență și competitivitate.

Trenuri fără aer condiționat

Călătoria cu trenul este o provocare pentru mulți. Aerul condiționat nu funcționează, așa că un pasager a cumpărat un ventilator ca să reziste căldurii din vagon.

Femeie: „Suntem navetiști. În tren este trenul groazei. Nu se poate circula de căldură. Afară sunt 41 de grade, în tren sunt 60, în loc să bage aer, bagă căldură. Efectiv să murim. Avem apă, avem și evantai, dar cât să dai din mânuță. Acum am fost la trei magazine, la trei, să caut un ventilator mic de băgat măcar în priză, n-am găsit nicăieri. Ne e frică să ne urcăm.”