Spitalul Huși obligat să-și arate falimentul: câți pacienți omoară legal „sistemul” lui Ciupilan?

De la 1 octombrie, o nouă regulă schimbă jocul: managerii spitalelor publice vor fi obligați să publice pe site-urile unităților date clare despre activitatea lor. Nu doar statistici sterile, ci cifre care vor dezvălui adevărul crud: mortalitate, transferuri, rata infecțiilor, cheltuieli, indicatori de performanță. Pentru Spitalul Municipal „Dimitrie Castroian” din Huși, această obligație legală va fi un șoc public. Nici primarul Ioan Ciupilan, nici managerii puși ca marionete în fruntea unității nu vor mai putea ascunde prăbușirea în care au împins singurul spital al zonei.

Cifrele groazei

Situația este de necontestat: 81% din bugetul spitalului se duce pe salarii, în timp ce pentru medicamente rămâne doar 4,64%. Mortalitatea este de trei ori mai mare decât media națională, iar într-un singur an nu mai puțin de 859 de pacienți au fost trimiși la Vaslui sau Iași, pentru că Hușiul nu a fost capabil să le asigure tratamentul necesar. Aceste date arată o realitate care nu mai poate fi mușamalizată: sanătatea a devenit secundară, iar pacienții plătesc cu viața.

Chirurgia, secția sub lupă

Printre cadrele medicale se vorbește deschis despre tragedii repetate pe secția chirurgie. Surse interne arată cu degetul către doctorul Bogdan Popa, fost manager al spitalului și protejat politic al primarului Ciupilan. Deși acuzațiile sunt încă la nivelul suspiciunilor și declarațiilor de culise, tonul este alarmant: „mortalitatea aici este uriașă, iar situația nu mai poate fi ascunsă”. Acum, cu noua obligație de transparență, aceste realități vor trebui raportate public, negru pe alb, iar cifrele nu vor mai putea fi cosmetizate.

„Omorul legal” al nepăsării

De ani de zile, husenii intră în spital cu speranță și ies cu certificate de deces. Oameni simpli, bolnavi care ar fi putut fi salvați, ajung victime ale unui sistem care funcționează doar pentru salarii și imagine. În lipsa investițiilor, fără aparatură, cu medici obosiți sau slab pregătiți, Hușiul asistă la un fenomen grav: un „omor legal”, tolerat sub umbrela nepăsării administrative.

Transparența va fi testul final

Din octombrie, nu mai există scuze. Rapoartele vor fi publice, iar husenii vor putea vedea lunar câți pacienți sunt tratați, câți sunt transferați, câți mor în saloane care ar trebui să vindece. Primarul Ciupilan și oamenii săi nu vor mai putea fugi de responsabilitate: tot ce au ascuns până acum va ieși la lumină. Întrebarea este simplă și cutremurătoare: câți oameni trebuie să mai moară legal, până când cineva răspunde pentru falimentul spitalului din Huși?

”Conducerea unui spital public nu este un privilegiu. Este o responsabilitate față de pacienți, față de personalul medical și față de banii publici. De la 1 octombrie, această responsabilitate nu va mai putea fi ignorată. Va fi vizibilă, în mod transparent, în rapoartele publicate online. Managerii de spitale publice au obligația de a publica periodic, pe site-urile unităților, date clare despre activitatea spitalelor pe care le conduc”, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, miercuri, pe Facebook.

Această măsură este reglementată prin ordin al ministrului Sănătății și stabilește o schimbare ‘majoră’ în modul în care spitalele publice își raportează activitatea, a subliniat Rogobete.

”Transparența nu mai este opțională, ci o regulă obligatorie. Managerii trebuie să facă cunoscute informațiile despre activitatea medicală, economică și administrativă a spitalelor, inclusiv indicatorii de performanță pentru ei și pentru șefii de secție. În mod regulat, vor fi afișate numărul de transferuri către alte unități și serviciile oferite pe fiecare specialitate”, a menționat ministrul.

Printre datele care vor fi publicate se numără:

* indicatori de calitate: rata infecțiilor asociate asistenței medicale, procentul de reinternări la 48 de ore după externare, procentul de pacienți internați și apoi transferați într-un alt spital în primele 72 de ore, gradul de satisfacție a pacienților;

* date financiare: venituri totale ale spitalului, venituri realizate în baza contractului cu CNAS, venituri de la bugetul de stat, venituri din proiecte cu finanțare nerambursabilă, venituri din servicii medicale acordate contra cost, cheltuieli totale, cheltuieli de personal, cheltuieli cu medicamente, cheltuieli cu materiale sanitare, reactivi și dezinfectanți;

* date de utilizare a serviciilor: numărul de spitalizări continue, numărul de spitalizări de zi, durata medie de spitalizare, rata cazurilor internate prin transfer dintr-un alt spital, indicele de complexitate a cazurilor (ICM), numărul de consultații efectuate în ambulatoriul integrat, meniul zilnic, detaliat pe regimuri.

”Indicatorii de performanță nu vor fi doar simple date statistice, vor fi instrumente prin care să putem evalua obiectiv activitatea fiecărui manager și a fiecărui șef de secție. Dacă vrem spitale mai bune, trebuie să știm exact cine își face treaba și cine nu”, a mai spus ministrul Sănătății.