Și Înalta Curte îi dă dreptate lui Adrian Solomon. Asfaltul „de mântuială” de la Bârlad rămâne consemnat în acte

Scandalul asfaltărilor făcute „la mișto” în Bârlad s-a încheiat la cel mai înalt nivel al justiției. Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ca nefondat, recursul formulat de firma NOMIS 2003 SRL și de administratorul acesteia, Simion Cătălin, împotriva deciziei Curții de Apel Iași. Hotărârea este definitivă și confirmă că deputatul PSD Adrian Solomon a spus adevărul când a acuzat public lucrările de proastă calitate din oraș. Potrivit portalului ÎCCJ, prin decizia civilă nr. 2237 din 4 decembrie 2025, completul nr. 4 NCPC „respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții Simion Cătălin și Nomis 2003 SRL împotriva deciziei civile nr. 76 din 26 februarie 2025 pronunțate de Curtea de Apel Iași, Secția civilă. Definitivă.” Cu alte cuvinte, tot ce au decis Tribunalul Vaslui și Curtea de Apel Iași rămâne în picioare: declarațiile lui Adrian Solomon despre asfaltul turnat prost nu au fost calomnii, ci descrierea unei realități suportate zi de zi de bârlădeni.

Beauty Code Vaslui

Primarul Boroș, recepție grăbită pentru firma NOMIS

Între timp, în plan administrativ, povestea a mers într-o direcție greu de explicat. Primarul Bârladului, avocatul Dumitru Boroș, a făcut recepția lucrării contestate. Nu a așteptat decizia finală, iar firma NOMIS a putut în acest fel să depună la dosar documentul de recepție și să arate instanței că lucrarea ar fi conformă, iar Adrian Solomon ar fi greșit. Este cel puțin ciudat cum a acceptat primarul Boroș să semneze recepția, ținând cont că este de profesie avocat și ar fi trebuit să înțeleagă riscurile. Dacă lucrarea era atât de bună cum susțineau constructorii, de ce nu a convins nici Tribunalul Vaslui, nici Curtea de Apel Iași, nici, în final, Înalta Curte de Casație și Justiție?

Proiectantul a refuzat să semneze recepția

Un alt episod important din această poveste este rolul proiectantului. Acesta a refuzat să semneze recepția lucrării și a avut calitatea de martor în proces. Potrivit declarațiilor făcute pe durata procesului, proiectantul a spus în repetate rânduri că a fost presat și chiar amenințat să semneze recepția. A refuzat. Tocmai acest refuz și explicațiile sale au cântărit greu în fața judecătorilor. În tot acest timp, bârlădenii au rămas cu borduri sprijinite pe scânduri de lemn, cu asfalt turnat pe un pat necorespunzător și cu senzația că orașul lor este un șantier făcut cu improvizații. Acum, în condițiile în care instanțele au confirmat problemele, este firesc ca oamenii să se întrebe: cine răspunde pentru banii cheltuiți și pentru lucrările care, cel mai probabil, trebuie refăcute?

Ce spune avocatul lui Adrian Solomon

Avocatul deputatului Adrian Solomon, Alper Ramazan, explică limpede miza acestei hotărâri definitive: „Judecătorii Înaltei Curți au constatat că primele două instanțe au judecat corect atunci când au respins acțiunea firmei de construcții. Practic, toate instanțele au reținut că domnul Adrian Solomon a avut dreptate și că a informat corect cetățenii cu privire la calitatea unei lucrări de interes public. Nu vorbim despre o opinie politică, ci despre fapte constatate de instanțe, în urma probelor administrate în dosar.” Prin această decizie, Înalta Curte nu doar că îl disculpă definitiv pe deputatul Solomon, ci confirmă și un principiu important: un ales local sau parlamentar are dreptul, ba chiar obligația, să atragă atenția când vede că banii publici sunt folosiți pentru lucrări făcute prost. După decizia definitivă a ÎCCJ, nu mai este vorba doar despre o dispută între un politician și o firmă de construcții. Vorbim despre un posibil dezastru administrativ care trebuie clarificat până la capăt. Lucrările declarate „de proastă calitate” trebuie verificate din nou, tehnic, la fața locului. Trebuie lămurit cum s-a ajuns la recepția unei lucrări contestate chiar de proiectant. Trebuie stabilit dacă presiunile relatate de proiectant și graba de a semna recepția nu ascund și alte interese. Oamenii din Bârlad așteaptă ca instituțiile abilitate – Curtea de Conturi, Inspectoratul de Stat în Construcții, organele de urmărire penală – să se sesizeze și să vadă ce s-a întâmplat cu adevărat cu acest proiect.