Bârladul asfaltat: Primăria semnează „lucrare perfectă”, Înalta Curte spune contrariul. Documentele arată un scandal de proporții

Haosul lucrărilor de infrastructură din Bârlad capătă o nouă dimensiune după apariția procesului-verbal de recepție semnat de Primăria Bârlad. În timp ce Înalta Curte de Casație și Justiție confirmă definitiv că deputatul Adrian Solomon a spus adevărul despre calitatea proastă a lucrărilor, documentele primăriei susțin exact opusul. Situația devine astfel nu doar confuză, ci și extrem de gravă, pentru că două realități nu pot coexista: una consfințită de instanța supremă, alta semnată de o comisie plătită din bani publici. Procesul-verbal de recepție încheiat pe 10 noiembrie 2025 și parafat de președintele de comisie, Iulian Bîca, un vasal al primarului Boros, arată un Bârlad ideal, pe care locuitorii nu l-au văzut niciodată. În acte, străzile Dragoș Vodă, Nicolae Bălcescu, Constantin Hamangiu, Bulevardul Epureanu, Park&Ride Nord, Centru și Sud ar fi fost modernizate exemplar, cu straturi consistente de balast și piatră spartă, cu mixturi asfaltice respectate la milimetru și cu trotuare montate conform normelor tehnice. Documentul vorbește despre o lucrare „realizată în proporție de 100%”, fără abateri, fără defecte și fără nereguli. Practic, un proiect perfect.

Beauty Code Vaslui

Această „perfecțiune” din hârtie nu se potrivește însă cu imaginile văzute de bârlădeni în ultimii ani: borduri sprijinite pe scânduri de lemn, asfalt lăsat, trotuare lucioase după prima ploaie și zone întregi unde stratul suport părea să fie doar o glumă scumpă. Nici cu realitatea din teren și nici cu deciziile instanțelor, care au analizat probe, declarații și expertize. Înalta Curte a respins definitiv recursul firmei NOMIS și a stabilit că deputatul Solomon a informat corect cetățenii cu privire la calitatea lucrărilor. Cu alte cuvinte, nu doar că lucrarea nu este perfectă, ci este neconformă. Cea mai puternică contradicție apare chiar în interiorul documentelor de recepție. Proiectantul lucrării, omul care trebuia să confirme calitatea tehnică, a refuzat să semneze documentul și a declarat în proces că a fost presat și amenințat să o facă. Acesta a avut statut de martor, iar declarațiile lui au cântărit în fața judecătorilor, care au considerat că execuția nu respectă proiectul. Cu toate acestea, Primăria Bârlad a închis ochii, a convocat comisia, a trecut peste refuzul proiectantului și a validat lucrarea ca fiind „100% conformă”. Situația ridică o întrebare pe care nimeni nu o poate evita: cum este posibil ca instanța supremă să confirme neregulile, iar primarul Dumitru Boroș să semneze recepția ca și cum totul ar fi în regulă? În mod surprinzător, recepția a fost făcută exact în perioada în care firma NOMIS avea nevoie de un document pozitiv pentru dosarul din instanță. Graba cu care s-a întocmit procesul-verbal, lipsa semnăturii proiectantului și rezultatul final al procesului sugerează că nu vorbim despre o simplă coincidență administrativă. Avocatul lui Adrian Solomon, Alper Ramazan, a explicat că judecătorii Înaltei Curți au confirmat corectitudinea deciziilor anterioare pentru că faptele vorbesc de la sine: deputatul a descris exact starea lucrărilor, iar instanțele au constatat acest lucru prin probe. Prin contrast, procesul-verbal de recepție nu a convins nicio instanță. A rămas doar o hârtie semnată la primărie, fără valoare reală în fața justiției. Acum bârlădenii rămân cu o dilemă dureroasă. Dacă documentele primăriei consemnează o lucrare impecabilă, dar instanțele o declară neconformă, înseamnă fie că recepția este nereală, fie că cineva a încercat să acopere o problemă majoră. În ambele situații, responsabilitatea trebuie clarificată. Banii au fost plătiți, lucrarea este contestată, iar bârlădenii sunt cei care plătesc, încă o dată, pentru greșelile altora. Într-un oraș normal, o astfel de contradicție între documentele primăriei și hotărârile instanțelor ar duce imediat la verificări, controale și măsuri. La Bârlad, deocamdată, rămân întrebări și un proces-verbal care nu se potrivește cu realitatea. Iar până când instituțiile competente vor clarifica ce s-a întâmplat cu adevărat, locuitorii orașului trăiesc într-un Bârlad asfaltat pe hârtie.