„S-a terminat” la Bălteni. Emma Stratulat anunță închiderea adăpostului, după ani de suferință ascunsă și controale ignorate

Adăpostul privat din Bălteni, Vaslui, locul despre care ani la rând s-a vorbit în șoaptă, dar unde câinii au murit în tăcere, pare să fi ajuns la final. Medicul veterinar Emma Stratulat a anunțat public că a pășit pentru ultima dată în incinta adăpostului administrat de Asociația „Sprijină Câinii”, un loc pe care îl descrie drept „o rană deschisă” și „un capitol de durere care nu mai trebuie să se repete”. În ultima vizită, Stratulat afirmă că a găsit încă 35 de câini, deși anterior i se spusese că animalele fuseseră adoptate sau urmau să fie preluate. A plecat cu un singur câine în brațe și cu o promisiune pe care o consideră esențială: închiderea definitivă a adăpostului, dizolvarea Asociației „Sprijină Câinii”, încetarea activității firmei S.C. SERV IMPEX SRL în acel perimetru și stoparea oricăror acțiuni de capturare sau eutanasiere desfășurate de Ion Păun și Mihai Păun. Declarația vine după luni de tensiuni publice, controale contradictorii, o ordonanță președințială care a suspendat eutanasierea câinilor și o anchetă penală în desfășurare pentru uciderea animalelor cu intenție, fără drept, conform Legii 205/2004. Un dosar care a dus inclusiv la percheziții efectuate de IPJ Vaslui și la ridicarea de probe. Cazul Bălteni a scos la iveală nu doar suferința animalelor, ci și fisurile grave din sistemul de control. În timp ce unele instituții au constatat nereguli grave, altele au girat funcționarea adăpostului, vorbind despre „conformitate” apărută peste noapte. O realitate care ridică semne de întrebare serioase despre responsabilitate, complicitate și reacția întârziată a statului.

Beauty Code Vaslui

„Nu știu dacă e o victorie sau doar o pauză de respirație”, spune Emma Stratulat. Dar mesajul ei este unul limpede: ce s-a întâmplat la Bălteni nu trebuie uitat și nu trebuie repetat. Pentru că în spatele fiecărei hârtii și fiecărei „reorganizări”, au fost ani de suferință fără martori, fără voce și fără drept la apărare.

Rămâne de văzut dacă promisiunile anunțate public se vor materializa și dacă autoritățile vor duce până la capăt anchetele începute. Pentru că adevărata închidere a adăpostului din Bălteni nu ține doar de un lacăt pe poartă, ci de asumarea unei răspunderi clare pentru ceea ce s-a întâmplat acolo.