Episcopul Barladeanu fuge de judecatori ca dracu de tamaie! Nu s-a prezentat la confruntarea cu Denis

Fostul episcop al Husilor, desfranatul Corneliu Barladeanu si victima sa, Denis T, au fost citati astazi la Curtea de Apel Iasi. Procesul vizeaza sechestrul pus pe conturile lui Barladeanu si daunele cerute de Denis.  Dupa ce a intretinut relatii sexuale orale cu fostul episcop, Denis ii cere acestuia 200.000 de euro. Procurorii ieșeni au cerut sechestru pentru averea fostului ierarh de la Huși. Anchetatorii au găsit două conturi, cu depozite de 1.114 lei și, respectiv, peste 1.000 de euro. Oamenii legii au emis recent o ordonanță de poprire pe conturi. Fostul episcop a contestat această decizie. Curtea de Apel Iasi a decis desfiintarea ordonantelor prin care procurorii au instituit sechestru asigurator pe averea fostului episcop de Husi Corneliu Barladeanu.

Nici Corneliu Barladeanu si nici Denis nu s-au prezentat astazi in fata judecatorilor. Au venit doar avocatii celor doi. Inainte de termenul de azi, Corneliu Onila a depus cerere de recuzare a judecatorului care se ocupa de dosarul privind sechestrul pe bunurile sale. Este vorba despre vasluianca Alexandra Cristina Cojocaru, cea care a judecat dosarul preotilor acuzati de santaj. Cojocaru era atunci judecator la Tribunalul Vaslui si i-a condamnat pe Sebastian Jitaru, Razvan Bumbu si Gheorghe Damian la inchisoare cu suspendare. Intre timp, Cristina Cojocaru s-a transferat la Curtea de Apel Iasi. Cum aceasta a avut o sentinta blanda in  cazul preotilor santajisti, Corneliu Barladeanu a recuzat-o. Cererea de recuzare nu i-a fost insa aprobata. 

Episcop cu sofer personal, bolid de lux si avere de doua milioane de euro. Corneliu aduna 20 de miliarde din vanzarea lumanarilor

In vremea in care Episcopia Husilor era condusa de Barladeanu, bisericile din judetul Vaslui vindeau peste 50 de tone de lumanari, pretul pe kilogram fiind de 40 de lei. Un calcul simplu arata ca din vanzarea lumanarilor, se scoteau bani frumosi, suma ridicandu-se la 2.000.000 de lei. Iar asta nu e tot. Fiecare parohie trebuia sa cumpere 100 de litri de vin, folosit pentru impartasanie. Pretul era de 11 lei pentru o sticla de 0,75 ml, iar calitatea vinului lasa de dori atat de mult, incat unii preoti il cumparau, dar nu il foloseau, ci preferau sa aduca vin de acasa, ori sa apeleze la mila enoriasilor. Afacerile de sute de mii de lei nu se opresc aici. Calendarele care puteau fi cumparate cu sase lei in toate bisericile din tara, la Vaslui costau 15 lei, pentru ca asa voia Corneliu. Preotii plateau pentru marfa trimisa spre vanzare de la Episcopie, dar nu puteu returna nimic in cazul in care vanzarea nu mergea. Mai mult, respectivele sume de bani nu erau inregistrate la fisc. Pretul pentru tiparirea unui calendar tip coala simpla de perete era de 0,30 de bani, al unii calendar tip agenda de buzunar de 1,5 lei, iar al unii calendar de perete cu arc 2,5 lei. Episcopul a distrbuit in parohii caruta cu calendare, dar le-a impus preotilor sa le vanda cu preturi si de 10 de ori mai mari. Astfel ca un amarat de enorias platea pentru hartia bagata pe gat de episcop si cate 15 lei. Banii ajungeau la Corneliu, fara chitanta, fara factura.

Un episcop hapsan! A cerut 2.000 de euro ca sa participe la o sfintire, a vrut covoare noi si bucate alese

In anul 2017, la Todiresti, acolo unde a fost sfintit locul pentru construirea unei biserici, toata suflarea din zona s-a mobilizat si a bagat mana adanc in buzunar pentru ca la eveniment a fost invitat episcopul de la Husi, Corneliu Barladeanu. Onorariul platit de parohia din Todiresti episcopului Barladeanu, a fost de 2000 de euro. Asemenea manelistilor, seful preotilor vasluieni, nu iesea din palatul sau daca nu este remunerat. Tarifele percepute de Corneliu pentru a participa pe la sfintiri, variau intre 2000 si 5000 de euro. “Este o regula stiuta de toata lumea. Daca nu ii dadeai bani, nu venea. Initial i-am trimis la Episcopie o mie de euro, dar a spus ca nu e suficient si atunci i-am mai dat 1000 de euro. A fost la o alta sfintire si acolo a primit 3.500 de euro. Banii au fost platiti atunci de doua familii care munceau in strainatate”, a declarat un preot din zona Todiresti. In plus organizatorii au fost nevoiti sa aduca bucatari iscusiti de prin alte zone si cheltuie o caruta de bani pentru meniul cerut de episcop. Atat autoritatile locale din Todiresti, o comuna saraca a judetului Vaslui, cat si enoriasii si bisericile din zona, au fost nevoiti cu totii sa adune bani pentru a-si permite sa il aduca in modesta lor zona pe Corneliu. In total cam 10.000 de euro s-au cheltuit. Si pretentiile lui Corneliu nu au fost deloc mici. A cerut sa fie puse covoare noi pe terenul pe care urma sa calce, iar enoriasii sa fie tinuti la distanta. Nu a vrut sa isi manjeasca pantofii scumpi de praf si nici sa isi taraie straiele lucioase prin noroi. Zeci de metri de traversa si cateva covoare mari au fost cumparate de enoriasi pentru a fi tapetat terenul pe care urma sa paseasca episcopul. A avut pretentii ca dulciurile sa fie de casa din produse bio, la fel si mancarea pe care a servit-o, de la aperitive si pana ultimul fel. Toate astea in timp ce amaratii din Todiresti abia au dupa ce sa bea apa, iar de bucate alese nu au auzit vreodata.

Sofer personal, bolid de lux si avere de doua milioane de euro

Preasfintitul Corneliu Barladeanu mergea pe teren cu un bolid de lux. Vorbim despre un Volkswagen facut la comanda, bolid pentru care Episcopia a platit aproape 100 de mii de euro. Corneliu avea sofer personal si un aghiotant in sutana care avea grija sa-i deschida usa si sa-i tina la distanta pe enoriasii veniti sa-l atinga pe cel pe care ei il considerau un sfant. Mai multi servitori din preajma lui Corneliu Barladeanu au vorbit tot mai des in ultima perioada despre averea impresionanta a acestuia si despre pretentiile exagerate ale episcopului. Preasfintitul ar detine cash in conturi din strainatate peste doua milioane de euro. Asta inseamna ca este printre cei mai bogati oameni din judet. Sumele de bani nu I se daudeau personal episcopului, cel care incasa acesti bani era staretul Serafim de la Dimitrie Cantemir, personaj in care episcopul avea incredere maxima.