Bogdan Popa recunoaște că în Spitalul Huși nu erau medicamente și spune că doctorul trebuia să trimită familia să le cumpere

Înțelegerea pacienților și asigurarea accesului la tratamentele potrivite este una dintre cele mai importante responsabilități ale unui manager de spital. Din păcate, cazul Spitalului Huși arată că această responsabilitate nu este îndeplinită corespunzător. Este inacceptabil ca bolnavii să fie privați de tratamentele de care au nevoie din cauza lipsei de organizare sau a lipsei de interes din partea conducerii spitalului. Mai mult decât atât, este inacceptabil ca pacienții să sufere din cauza incompetenței sau a lipsei de comunicare.

Poveștile groazei din spitalul cimitir din Huși au ieșit la iveală după ce un medic care lucrează aici a acuzăt că lipsa medicamentelor din unitatea medicală e atât de gravă încât s-a ajuns în situaţia în care mor pacienţi. Medicul spune că vinovată este chiar conducerea spitalului.

“Dacă aș trece sub tăcere, ar însemna să fiu complice și nu vreau!! Sunt, prin natura meseriei mele, salvator, dar se pare ca sunt salvator cu mâinile goale. Vasluiul nu ne primește cazurile, așa că trebuie să avem cu ce le rezolva aici”, a spus medicul. Cadrele medicale au reclamat că de la data de 1 mai nu au beneficiat de medicamentația necesară unor bolnavi. Ba mai mult, au acuzat că unii bolnavi au decedat tocmai din cauza lipsei unor antibiotice.

În plus, medicii au spus că sunt nevoiți să împartă un medicament la două persoane, la doi bolnavi aflați la ATI.

Declarații șocante vin și din partea familiilor pacienților morți în Spitalul Huși

Bogdan Popa recunoaște că în spital nu erau medicamente

Este important ca managerul Spitalului Huși să ia măsuri imediate pentru a remedia aceste probleme. În primul rând, trebuie să se asigure că toți pacienții primesc tratamentul corespunzător pentru afecțiunile lor. Acest lucru ar trebui să fie prioritizat, chiar dacă înseamnă o reorganizare a procedurilor din spital. În al doilea rând, managerul ar trebui să își asume responsabilitatea pentru problemele care există în spital și să găsească soluții pentru a le rezolva. În sfârșit, este important ca managerul să comunice deschis cu pacienții, cu medicii și cu personalul spitalului pentru a asigura că toată lumea este la curent cu situația din spital. Bogdan Popa are însă alte priorități. Când nu se bate cu colegii de partid prin crâșme, Popa e greu de găsit după cum reclamă chiar colegii domniei sale. 

“Medicul nu a știut sau a eludat procedurile interne care i-ar fi permis să apeleze la multiple opțiuni. Prima dintre ele, i-ar fi permis să contacteze conducerea spitalului care ar fi găsit soluții pentru a procura un medicament care lipsea din stoc și pe care dumneaiei îl considera oportun a-l administra. A doua variantă ar fi fost transferul către o unitate colaboratoare, de asemenea, procedurile interne i-ar fi permis doamnei doctor să informeze familia că poate achiziționa medicamentele din farmacie cu circuit deschis, urmând ca valoarea acestora să fie decontate de unitatea noastra”, afirmă Bogdan Popa! 

Mai mult, unele voci din spital susțin că inclusiv managerul Bogdan Popa l-ar fi consultat pe bărbatul care a murit și că i-ar fi recomandat tratament conservator. 

Primarul Ioan Ciupilan spune că de vină sunt liberele bugetarilor

Situația îngrijorătoare din Spitalul Huși, unde pacienții sunt lăsați să moară din cauza lipsei de medicamente, nu este nouă.  Nici conducerea Primăriei Huși nu este străină de aceste lucruri, dar atitudinea primarului Ioan Ciupilan este una cel puțin ciudată. Edilul dă impresia că se pricepe și la medicină și își dă cu părerea despre deciziile medicilor. 

“Medicul din secție a tratat un pic superficial lista de aprovizionare cu medicamente. Nu a ținut cont de perioada 1-2 mai, când se știa că toată lumea e liberă. Au făcut referat într-o sâmbătă după-amiază, când nu mai avea cine să aprovizioneze. S-a solicitat de la alt spital, a si venit. Decizia de a schimba tratamentul nu a aparținut conducerii spitalului, ci șefului de secție și nu înțeleg de ce. Trei zile a fost tratat cu acele medicamente, pe 28, 29 si 30. Dacă tu vii pe 1 și spui că nu mai ai, nu cred că dumneata faci solicitare pe fiecare zi. Ok, faci eliberare în fiecare zi, dar anunți că îți trebuie șapte zile acel antibiotic”, a declarat primarul Ioan Ciupilan. 

Vă reamintim! 

În spitalul din Huși bolnavii cu infecții severe nu pot beneficia de tratament corespunzător cu antibiotice cu spectru larg, de multe ori în asociere, antibiotice care de regulă se eliberează în regim special (solicitate de medicul curant și șeful de secție prin întocmirea unor referate către conducerea spitalului). De multe ori după inițierea tratamentului corespunzător și stoparea infectiei, la pacienti cu evoluție inițial favorabilă medicii sunt nevoiți, din cauza epuizării medicației, să modifice schema terapeutică și să utilizeze de exemplu antibiotice cu spectru net inferior celui necesar fapt care duce în multe situații la degradarea pacientului și chiar la deces.

Bărbat mort după ce s-a terminat antibioticul

Un caz concret este cel al unui bărbat în vârstă de 66 de ani care a decedat din cauză că medicii nu au mai avut cu ce să îl trateze.  C. S  a suferit un șoc septic cu disfuncție multiplă de organ, sepsis cu punct de plecare pulmonar. Pacientul a ajuns în secția Anestezie Terapie Intensivă cu TGO 13.000 UI, LDH 10.000 U/L , lipaza mare, creatinina 4 mg/dl, tensiune 74/35mm/Hg!! După ce i-a fost administrat tratamentul corespunzător, bărbatul a depășit perioada critică, starea lui s-a îmbunătățit simțitor.  Minunea nu a ținut prea mult din păcate. La Spitalul Huși s-a terminat antibioticul care îi era administrat bărbatului și pacientul a fost trecut pe un alt tratament. Mai exact, medicii au fost nevoiți să-i administreze ampicilină și ciprofloxacin, antibiotice cu spectru redus și ineficiente în infecții severe așa cum avea bărbatul de 66 de ani. Cadrelele medicale susțin că acesta ar fi avut nevoie de Imipenem cu Linezolid vreme de 21 de zile. Cum nu s-a putut, starea pacientului s-a agravat și acesta a decedat. 

Unele voci din spital reclamă că situația nu este una singulară și că totul se întâmplă din cauza lipsurilor. Comenzile pentru medicamente se dau după data de 2 a lunii în curs, iar de regulă acestea se termină foarte repede. Până la următoarea comandă, medicii, dar mai ales pacienții sunt la mila lui Dumnezeu. 

Femeie în stare gravă la ATI! “Din păcate a venit în perioada fără antibiotice”

Un alt caz dramatic de la Spitalul Municipal Huși este cel al unei paciente care a ajuns în Secția Anestezie Terapie Intensivă în stare critică. Medicul care se ocupă de ea a spus sec: “Din păcate doamna a venit în perioada fără antibiotice. Femeia are saturația 84%. Singurele antibiotice care i s-au putut administra sunt aceleași banale ampicilină și  ciprofloxacin”.  

La spitalul din Huși este mai rău ca pe front. Salvatorii de vieți sunt într-o luptă permanentă cu moartea. O luptă pe care o duc cu mâinile goale. 

Încă un caz care alcătuiește  acest tablou sinistru este al unei paciente în vârstă de 53 de ani care a ajuns în comă la Compartimentul Primiri  Urgențe cu intoxicație polimedicamentoasă. Ca să îi administreze tratament cu Memotal și b-uri, medicii au scotocit prin toate secțiile spitalului. Colac peste pupăză unitatea sanitară nu mai dispune nici de Osetron, ultima doză de 4 mg a fost administrată unei lehuze cu vărsături incoercibile. De banalul metoclopramid nici nu poate fi vorba. „Dacă aș trece sub tăcere ar însemna să fiu complice și nu vreau!! Sunt, prin natura meseriei mele, salvator, dar unul cu mâinile goale”, a scris medicul pe grupul în care sunt activi mai mulți medici ai Spitalului Huși.

Spitalul din secolul XXI care are condiții din evul mediu. Medicii operează ”în orb”

Nu cu mult timp în urmă medicii de la Spitalul Huși au răbufnit și au declarat public că operază în orb pentru că analizele nu se pot face din lipsă de reactivi. La Secția de Reanimare a spitalului o fiolă de calmant era împărțită la doi pacienți de abia ieșiți din operație. S-a ajuns în această situație dificilă din cauza cheltuielilor salariale uriașe acordate în instituția sanitară. Astfel, banii nu mai ajung și pentru medicamente.