Sute de oameni au participat la sfințirea bisericii din Satu Nou, comuna Solești- FOTO

Biserica din localitatea Satu Nou, comuna Solești, a fost sfințită duminică, 22 octombrie, în prezența a numeroși credincioși și a Preasfinţitului Părinte Ignatie, Episcopul Hușilor.

Pe 26 octombrie 2000 s-a pus piatra de temelie a bisericii, iar după două decenii de eforturi și sacrificii a fost zidit locaşul de închinare cu hramurile Sf. Mare Mucenic Dimitrie și Sf. Parinte Lucian de la Antiohia.

„Este un moment cu o încărcătura spirituală aparte pentru credincioșii din Satu Nou, care și-au văzut visul împlinit, după mai bine de 20 de ani de sacrificii. Abia după anul 2016 preotul paroh Lucian Velescu a depus eforturi constante pentru ca lucrările la sfântul lăcaș să fie finalizate. Felicitări, tuturor celor care au contribuit la ridicarea impunătoarei biserici”, a spus Ciprian-Ionuț Trifan, vicepreședintele Consiliului Județean Vaslui.

“Este un moment sublim pentru credincioșii din comuna Solești. Cu ajutorul credincioșilor din toată țara, al Primăriei și Consiliului.Local, prin strădania părintelui paroh, iată, aici, în Satu Nou avem acum o frumoasă biserică, după mai bine de 20 de ani de eforturi susținute. Mulțumiri Preasfinției Sale Episcop Ignatie pentru cinstea pe care ne-a făcut-o prin sfințirea noului lăcaș”, a completat Mona Bujor, primarul comunei Solești.

În cuvântul de învățătură adresat celor prezenți, Ierarhul Hușilor a vorbit despre trei aspecte ale răutății, prin care diavolul se impune în viața omului: «Şi ieşind pe uscat, L-a întâmpinat un bărbat din cetate, care avea demon şi care de multă vreme nu mai punea haină pe el şi în casă nu mai locuia, ci prin morminte» (Luca 8, 27)

Pericopa evanghelică ne vorbește despre vindecarea unui demonizat, a unui om dezumanizat. Sfântul Evanghelist Luca este extrem de precis în a descrie fizionomia spirituală a celui demonizat. Ni se spune că el nu mai locuia în casă, umbla fără să aibă haine pe el și locuia prin morminte. Din cauza agresivității pe care acesta o avea, era legat deseori în lanțuri. Este imaginea cea mai tristă a unui om a cărui chip este dezumanizat. 

Diavolul, în lucrarea lui extrem de răutăcioasă, caută întotdeauna să ne desfigureze spiritual, să ne dezumanizeze.

De cele mai multe ori se folosește de trei aspecte ale răutății, despre care, din păcate, nu prea vorbim.

Primul dintre acestea este superficialitatea. Nu mai tratăm cu maximă responsabilitate tot ceea ce ne-a fost încredințat spre a sluji, fiecare unde ne desfășurăm activitatea. Desfășurăm foarte multă lipsă de atenție, de meticulozitate (în sensul cel mai frumos al cuvântului), și lipsă de seriozitate. Acestea ne aruncă în hăul superficialității.

Diavolul este, prin excelență, superficial. 

Ca să îi iasă această scamatorie a superficialității, diavolul mai pune în lucrare una dintre fațetele răutății, anume viclenia.

Omul viclean este cel care se străduie să ascundă niște aparențe de care este conștient. Dacă este un om slab pregătit profesional, va pune în activare o atitudine dictatorială, de aroganță, de superioritate, chinuindu-i pe toți cu care intersectează. Omul viclean vrea întotdeauna să acopere ceva și, mai ales, să obțină ceva pe căi necinstite, manipulând pe cei din jurul său.

A treia fațetă a răutății și a diavolului, care lucrează în noi și ne poate desfigura, este minciuna. 

În Evanghelie ni se spune că diavolul este „tatăl minciunii”. El ne învață să nu avem capacitatea să rostim adevărul, în momentele în care se impune acest lucru. El vrea întotdeauna să salveze orgoliul și mândria care ne locuiesc sufletul. 

Nu am vrea să fim dezgoliți în toată neputința, superficialitatea și viclenia noastră și atunci mințim. Minciunile ne pot afecta pe noi înșine, dar cele mai grave sunt cele care pot afecta pe semenii noștri, ducându-i în derută, neținând cont că trebuie să le respectăm demnitatea de persoană.

Diavolul ne dezumanizează prin superficialitate (nu tratăm lucrurile cu seriozitate), prin viclenie (acoperim unele slăbiciuni ale noastre și livrăm aparențe), și prin minciună.