Vaslui:30 de ani de politici eșuate și austeritate pentru IMM-uri în umbra corupției

În județul Vaslui, mediul de afaceri se confruntă cu o realitate sumbră în urma creșterii fiscale impuse de Guvernul Ciolacu. În timp ce sectorul bugetar beneficiază de creșteri salariale constant, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) din județ se află într-o situație tot mai precară, fiind condamnate la austeritate și provocări financiare severe.
Conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului, în prima jumătate a anului 2024, 807 societăți au fost radiate de pe piața locală, dintre care 468 au fost radiate înregistrându-se o creștere alarmantă de 23,4% față de aceeași perioadă a anului precedent. Aceste cifre sunt îngrijorătoare și sugerează o tendință ascendentă a falimentelor în rândul micilor afaceri. Doar în luna iunie, 49 de societăți au închis ușile, lăsând în urma lor sute de locuri de muncă pierdute.
Pe de altă parte, în prima jumătate a acestui an, 208 firme au fost dizolvate, ceea ce reprezintă o dinamică pozitivă de 13% în comparație cu perioada similară din 2023. Totodată, 131 de societăți comerciale și-au suspendat activitatea, o creștere de 3,97% față de anul trecut. Aceste date conturează un peisaj economic precar, în care întreprinderile, deja afectate de fiscalitate, se luptă să supraviețuiască.
Statistica recentă subliniază totodată că, anul trecut, județul Vaslui a înregistrat un număr total de 1.381 de firme care și-au încetat activitatea, dintre care 745 au fost radiate. Creșterea impozitelor și a taxelor pentru IMM-uri nu face decât să amplifice o tendință alarmantă, avertizând antreprenorii locali că acest lucru se va traduce în falimente tot mai numeroase.
Cu un PIB prognozat de 15,3 miliarde de lei pentru 2024 și estimări de creștere până la 19,3 miliarde de lei în 2027, se ridică întrebarea: unde este adevărata prioritate a autorităților? Județul, condus timp de 30 de ani de Partidul Social Democrat (PSD), sub conducerea lui Dumitru Buzatu, fostul șef al Consiliului Județean, nu a demonstrat niciodată o preocupare reală pentru creșterea nivelului de trai sau pentru dezvoltarea economică. Scandalurile de corupție, cum ar fi cele legate de ‘șpaga cu portbagajul’, subliniază disfuncționalitățile și lipsa de transparență care au caracterizat gestionarea resurselor județului.
Comparând Vasluiul cu alte județe din Regiunea Nord-Est, cum ar fi Iași, cu un PIB de 77 miliarde de lei, devine evident că dezvoltarea economică nu a fost o prioritate pentru conducerea județului. În contextul unor politici fiscale opresive și a unei lipse de strategie pentru stimularea antreprenoriatului, vasluienii asistă la o criză economică care ar putea avea efecte devastatoare.