FOTO-Consiliul Judetean Vaslui arunca istoria la gunoi! SOS Manastirea Parvesti!

Bisericile și mănăstirile din județul Vaslui reprezintă un veritabil tezaur al acestor locuri și se pot înscrie în galeria națională de monumente pretioase.

Județul Vaslui păstrează zeci de biserici de lemn, care prezintă o vechime și valoare arhitecturală deosebite, 55 fiind incluse în Lista monumentelor istorice, iar 15 dintre acestea sunt clasate ca monumente de categorie A, cu valoare națională și universală.
”Bisericile de lemn sunt specifice acestei zone prin tehnica de execuție, prin sistemul constructiv, dar și prin detaliile decorative. De asemenea, acestea sunt mărturii ale ctitorilor, ale măiestriei meșterilor, ale oamenilor din trecut care au slujit în ele sau le-au îngrijit, reflectând astfel memoria locală”, a declarat Corina Ursache, director executiv al Direcției pentru Cultură Vaslui.

Autoritățile județene doresc includerea bisericilor și mănăstirilor într-un circuit turistic, însă proiectul nu s-a materializat din cauza lipsei banilor. Este eterna scuza care mascheaza incompetenta unor autoritati nepasatoare. In tot acest timp monumentele istorice din judet dispar incet si sigur.

Cum isi bat joc autoritatile de monumentele istorice
Nu sunt bani pentru reabilitarea unor obiective emblematice, dar se gasesc fonduri pentru investitii fara cap. Asa se face ca “mintile luminate” de la Consiliul Judeţean Vaslui au alocat 100.000 de euro pentru construirea unei tabere în Republica Moldova. Sefii judetului au mai alocat fonduri şi pentru o unitate de primiri urgenţe şi un drum către un cimitir din tara vecina. Invocând un parteneriat de colaborare încheiat cu omologii din raionul Soroca, de peste Prut,  preşedintele CJ Vaslui, Dumitru Buzatu a propus consilierilor să voteze un proiect privind alocarea din bugetul public a sumei de 100.000 de euro pentru construcţia unei tabere şcolare peste Prut. Proiectul a fost votat cu unanimitate de voturi, inclusiv de “opozitie”. In bugetul local, pe anul 2018, al judeţului Vaslui este prevăzută suma de 400.000 de euro pentru finanţarea unor proiecte propuse de către autorităţile Republicii Moldova. Vorbim de investitii pentru modernizarea
Spitalului raional din oraşul Anienii Noi şi reabilitarea drumurilor de acces către Cimitirul din raionul Cantemir. In tot acest timp, în multe sate din Vaslui, morţii sunt duşi la groapă cu caruta pe drumuri din pamant.

Istorie aruncata la gunoi
Multe dintre bisericile de lemn necesită lucrări de conservare și reabilitare, pentru care nu există resurse, dar specialiștii susțin că este foarte important ca ele să fie, totuși, cunoscute și vizitate de oamenii simpli, dar mai ales protejate pe cât se poate de vasluieni. Manastirea Pârvesti este locul care demonstreaza ca propaganda negativa pornita cu un urias elan împotriva Bisericii Ortodoxe Române, nu reuseste sa abata de la drumul credintei adevaratii slujitori. Pentru putinii vietuitori de la Manastirea Parvesti, rugaciunea este singura avere. Se bucura de fiecare data cand un credincios le trece pragul si simt o fericire imensa atunci cand isi ajuta aproapele. Monahii de aici nu se plang de saracie, nu stau cu mana intinsa, se descurca si au demnitate. Se uita in schimb cu tristete la constructia din stejar, veche de doua secole. Aceasta biserica este dovada vie ca Biserica a avut un rol extrem de important in viata stramosilor nostri. Din pacate, bijuteria unicat risca sa ramana o amintire.

Schitul Pârvești — întemeiat la 1666 de vornicul de poartă Apostol Talpeș și nepoții săi, Ioan și Simion Popescu, postelnici de Bilahoi — a fost reclădit în 1816-1820 de către monahul Nicodim Popescu, urmaș al ctitorilor, împreună cu serdarul Gh. Cociu și Ioan Nedelcu.
Ansamblul cuprinde două construcții de lemn, Biserica ”Sf. Nicolae” și turnul clopotniță. Biserica de lemn ”Sf. Nicolae” a Mănăstirii Pârvești este construită din bârne de stejar, prinse în ”cheotoare dreaptă”, pe temelie de piatră de râu și tălpoaie de lemn. Temelia inițială a fost tencuită și transformată în soclu care a fost supraînălțat. Privită în ansamblu, biserica din Pârvești este o construcție masivă, cu pereți înalți, cu acoperișul din șindrilă. Cele trei turle au pereții căptușiți cu șindrilă, iar acoperișurile cu tablă în solzi. Ancadramentele ferestrelor și ale ușii de la intrare sunt neornamentate.
Sistemul de boltire a bisericii este unitar, cu turle octogonale, amplasate pe pronaos, naos, altar. Ușa masivă de stejar de la intrarea în pronaos are feroneria lucrată în atelier meșteșugăresc local. Biserica păstrează icoane și mobilier de epocă din lemn de tei, sculptat și pictat în tehnica ulei. Catapeteasma a fost pictată în manieră bizantină, fiind mai veche decât icoanele din biserică. Colonete cu capiteluri sculptate cu volute și frunze de acant despart iconostasul în registre verticale. Turnul clopotniță al Mănăstirii Pârvești, construit în 1820 în partea de vest a incintei, este construit din bârne de stejar, încheiate în ”cheotoare dreaptă”, pe soclu de piatră. Are scară interioară de lemn și acoperiș piramidal din șindrilă. În vârful acoperișului se află o cruce metalică lucrată artistic la baza căreia se află semiluna turcească, soarele bizantin, sulița și iataganul turcesc, toate simbolizând triumful creștinismului.
”Biserica a suferit în timp mai multe intervenții, cum ar fi închiderea pridvorului și adăugarea unei centuri de beton de jur împrejurul bisericii (1974). În momentul de față, biserica se află într-o stare precară de conservare: tălpile din lemn de stejar ale fundațiilor sunt putrezite; pardoseala de lemn este putredă; învelitoarea de șindrilă este degradată. Monumentul a fost supus unor tasări inegale, fapt care a dus la înclinarea elementelor de structură verticală și la dislocări de elemente, fiindu-i afectat sistemul de rezistență. Biserica fostului schit de la Pârvești este frumos prezentată de Dorinel Ichim în lucrarea ‘Biserici de lemn din Eparhia Hușilor’ drept înaltă și semeață, cu trei turle, alături de clopotnița supraetajată, reprezentând una dintre cele mai mărețe construcții de lemn ale genului arhitecturii populare din Moldova Centrală”, a declarat Corina Ursache. Pentru reabilitarea lacasului de cult ar fi nevoie de aproximativ 1.000.000 de lei.
Sorin SAIZU