SENTINTA! Vamesii acuzati de coruptie au primit condamarile

Cel mai stufos dosar de corupție judecat de Tribunalul Vaslui, cazul vameșilor de la Albița, a fost finalizat. Asta dupa ce a fost reluat de la zero dupa mai bine de patru ani de judecata. Decizia a venit după ce judecătorul care a instrtumentat dosarul a plecat la o altă instanță chiar înaintea ultimului termen de judecată în dosarul Lotul Albița II, în care 22 de vameși, sunt judecați pentru fapte de corupție. Judecatorii vasluieni au dat astazi sentinta in acest dosar. Vamesii au fost condamnati la inchisoare cu suspendare si la plata cheltuielilor de judecata. Ei au primit pedepse cuprinse între 2 şi 3 ani, având ca termen de supraveghere între 5 ani şi 3 luni şi 6 ani.
Sute de martori au fost reaudiati in acest dosar si au fost revizionate înregistrări. Judecata in dosar a fost luata de la zero dupa ce avocatii au invocat hotărârile CEDO în materie, iar noul judecător a decis readministrarea probatoriului. “Potrivit unei hotărâri CEDO, neaudierea directa a inculpatului si a martorilor de catre noul judecator investit cu solutionarea cauzei dupa schimbarea componentei completului atrage o incalcare a dreptului la un proces echitabil”, a declarat avocatul Oana Iovu.

Igor Caraman- un investigator sub acoperire infractor
22 de vamesi au fost trimisi in judecata de procurorii DNA pentru fapte de coruptie. În urma descinderilor, procurorii au ridicat saci cu bani de la locuinţele vameşilor vizaţi, sume pe care aceştia nu au putut să le justifice.
Cei 22 de vamesi au fost trimisi in judecata de procurorii DNA pentru fapte de coruptie. În urma descinderilor efectuate in urma cu patru ani, anchetatorii au ridicat saci cu bani de la locuinţele vameşilor vizaţi, sume pe care aceştia nu au putut să le justifice. Cea mai mare suma confiscată a fost de aproape 35 de mii de euro si peste trei mii de dolari, bani ridicaţi de ofiţerii anticorupţie de la locuinţa fostului adjunct al Vămii Albiţa. Vamesii aveau banii depozitaţi în cutii, în bancnote mici, aşa cum erau strânşi în vamă. Oamenii implicaţi în anchetă au muncit aproape o zi să îndosarieze miile de bancnote. Sentinta data in acest dosar nu este definitiva.
Personajul cheie in acest dosar a fost ofiţerul Igor Caraman, din cadrul Centrului Naţional Antocoruţie de la Chişinău, folosit de procurorii DNA din România ca investigator în cauză.
Igor Caraman a relatat judecătorilor anul trecut că a semnat un angajament cu CNA în iunie 2013, la iniţiativa sa, după 13 ani în care a tranzitat săptămânal graniţa Republicii Moldova cu România, în calitate de  transportator, perioadă în care a fost obligat să ofere mită funcţionarilor vamali pentru a nu avea probleme la controlul de frontieră. Caraman a fost introdus ca investigator în dosarul instrumentat de procurorii DNA Iaşi la 1 iulie 2013, sub legenda că desfăşoară activităţi de coletărie pentru firme din Republica Moldova, pe traseul Chişinău – Braşov, unde era punct de întâlnire cu un alt autocar care aducea colete din Italia. Timp de patru luni de zile, ofiţerul basarabean a filat vameşii înregistrând fiecare control de frontieră. Problema este ca in perioada in care a facut interceptarile in Vama, Igor Caraman nu era ofiter al Centrului National Anticoruptie Chisinau. O demonstreaza chiar o adresa oficiala a celor de la CNA Chisinau care recunosc ca Igor Caraman a inceput sa activeze ca ofiter din luna aprilie 2014, ori interceptarile au fost facute in 2013.

Admitere Facultatea de Geologie

“Esential este ca Igor Caraman nu era ofițer in Iulie oct 13 actele sunt lovite de nulitate” a spus Oana Iovu, avocata unuia dintre vamesi. De asemenea, avocatul Ionel Nichita a declarat ca Igor Caraman nu doar ca nu era ofiter CNA Chisinau in 2013, dar era si infractor. “ In perioada mentionata Igor Caraman, investigatorul folosit in dosarul vamesilor, era condamnat in Italia. El figureaza ca ofiter CNA Chisinau din anul 2014”, a spus Ionel Nichita.
Investigatorul basarabean, considerat martorul cheie în dosar, a invocat că, de regulă, vameşii îi indicau prin semne suma pe care trebuia să le-o ofere pentru a nu fi controlat riguros transportul de marfă. 
”Fie arătau două, trei, patru degete, fie scriau în aer, indicând suma, fie pur şi simplu şopteau. Atunci când nu înţelegea semnele lor îi întrebam suma pe care o doresc”, a explicat ofiţerul CNA. 
Sorin SAIZU