Un vasluian cucereste Qatar-ul! Angajatul model de la Al-Jazeera, cea mai mare companie de mass-media din zona Arabiei

Povestea lui Sorin Furcoi este pare desprinsă din scenariul unui film de Hollywood. Născut în Vaslui, a abandonat facultatea, a muncit ca necalificat într-o fabrică de cherestea şi apoi a emigrat la arabi, în Qatar. A fost angajat de Al-Jazeera, cea mai mare companie de mass-media din zona Arabiei, ca fotograf, apoi a devenit coordonatorul platformei Instagram. Iar anul acesta presa din toată lumea a dat exemplu reuşita platforemi Instagram a Al-Jazeera.
Sorin Furcoi a acordat un amplu interviu cotidianului Libertatea şi a povestit cum a reuşit să se integreze în Qatar, cum a obţinut aprecierile internaţionale şi ce schimbări crede că ar trebui să facă presa din România.
Când ai plecat din România şi de ce?
A trecut mult timp de atunci, mai 2002. Am absolvit cursurile liceului Anghel Rugină, Vaslui și mi-am îndreptat atenția către Facultatea de Mecatronica, Politehnică Iași. Cu tot elanul de boboc student, cursurile nu m-au atras și am decis să nu mai continui. M-am întors în orașul natal, la vechile obiceiuri.
Unde ai lucrat în ţara noastră?
În România nu am prins experiență unui serviciu cu carte de muncă. Singurul loc unde am lucrat a fost la o fabrică de parchet în Vaslui. Se exportă parchet de stejar în Germania. Am stat până când patronul m-a simțit prea isteț pentru a lucra la circular și am fost promovat la ture de zi, Controlul Calității. Nu am acceptat idea.
Unde te-ai angajat prima dată în străinătate şi cât de dificil, sau uşor, a fost să te acomodezi?
Nu mi-a fost ușor să mă acomodez în Qatar. Cultura, limba, clima, total diferite. Comunicarea a fost o altă grea încercare pentru mine. Cum nu am fost un elev silitor la școală, toată engleză mi-am însușit-o mai mult ascultând AC/DC și Guns n Roses, plus documentarele Național Geographic pe care le savurăm de fiecare dată când prindeam telecomanda.
Am reușit să mă angajez că agent de turism la o agenție unde mi-am continuat activitatea următorii 9 ani.
Am descoperit fotografia în 2008, într-o vacanță în Philippines. A fost dragoste la prima vedere. Astfel, mi-am dedicat următorii ani studiului fotografic, artelor vizuale și m-am implicat în proiecte locale.
Cum ai ajuns la Al Jazeera şi care era rolul tău în cadrul acestui trust media?
În 2012 m-a întors în România, dar nu am reușit să mă reacomodez, astfel că în septembrie 2012 m-am întors în Qatar unde am continuat să lucrez că fotograf freelance și am aplicat pentru un loc de muncă la mai multe companii, printre care și Al Jazeera. Am fost acceptat aici.
Ai reuşit să creşti traficul platfomei de Instagram Al Jazeera Enghlis enorm. Cum?
Am preluat platforma Instagram de la Al Jazeera Engleză în decembrie 2017, după o perioada destul de lungă de experimente și teste cu povești, live, și postări.  Atât traficul cât și engagementul pe platformă nu se prezentau rău, dar nu erau ceea ce ar fi trebuit pentru așa un broadcast.
După o analiză a audienței care a scos la iveală că majoritatea celor care ne urmăreau și comentau la postările de pe Instagram erau bărbați între 25 și 34 de ani, în proporție de aproape 90%, am pus pe hârtie o strategie de a crește numărul audienței feminine. Nu a fost ușor, dar am reușit să aducem procentajul audienței feminine de la 10% la un modest 25% (cu fluctuațîi de pînă la 30-35%).
Unde ai copilărit şi care era visurile tale când erai mic?
Am copilărit în Vaslui. Familia oarecum numeroasă, trei frați, tată șofer de camion iar mama alergând între serviciu, era profesoară, și casă. Două fete și un băiat, într-un apartament cu trei camere la parterul unui bloc localizat aproape de stația de tren a orașului.
Visul copilăriei a fost acela să devin șofer și să îi urmez calea. Nu e niciodată prea târziu.

Unde stai acum şi cum s-a schimbat viaţa ta odată ce ai plecat din România?
Familia mea acum o reprezintă Maria, soția mea, și Richie, un papagal care ne e prieten de apartament de doi ani. Avem privilegiul de a sta într-o zona nouă și frumoasă a Doha, într-un apartament micuț și cochet, clădirea având tot ce poți visa, piscină și sală. Evident că plătim din plin aceste privilegii, 10 ore de muncă pe zi și chiria la finele lunii.
Te vei întoarce în România?
Vreau să mă întorc în România. Fiind departe de ceva vreme, am realizat că avem într-adevăr o țară frumoasă, valori deosebite însă mulți oameni parcă obosiți de viață. Nu mai văd frumosul, de aceea cred că totodată țară noastră nu este prea prietenoasă când e vorba de viață de zi cu zi.
Libertatea