Episcopia Husi i-a intins o mana de ajutor bunicii Elena, batrana care colinda desculta prin zapada

Episcopia Husi i-a intins o mana de ajutor bunicii Elena, batrana care colinda desculta prin zapada

Au ajuns primele ajutoare in curtea bunicii Elena din Puscasi, batrana care colinda desculta prin zapada si nu a mai mancat de cateva zile. Reprezentantii Episcopiei Husilor se afla in plina misiune de intrajutorare a celor aflati in nevoie. Cu binecuvantarea Preasfintitului Parinte Ignatie, Parintele Vladimir Beregoi s-a mobilizat si a trimis la Puscasi, la casa batranei Elena Macovei primele alimente. “Am mobilizat preotul din Puscasi să aibă grijă de acea bunicuta și de fiica ei! Sâmbătă îi vor duce si lemne. S-au implicat mai multe persoane carora le multumim pentru sprijin. Le multumim tuturor celor care sunt alături de noi în frumoasa misiune de a sluji pe semenii noștri”, a spus parintele Beregoi. Bunica Elena si fiica ei au primit ulei, zahar, faina, orez, carne, apa, suc, cateva haine groase. Mai mult, batrana are acum si caldura in casa. Intr-o coliba fara lumina sau caldura, asa traieste o batrana de 83 de ani din Puscasi. Aici sta de cand se stie si indura frigul si greutatile asteptand mila lui Dumnezeu. Zilele grele parca nu se mai sfarsesc pentru Elena Macovei. Femeia traieste alaturi de fiica sa bolnava mintal, intr-o casa rece si saraca, fara curent electric. Nu are pensie, iar medicamentele sunt un lux pentru ea. Un lux pe care nu si-l poate permite. In ciuda gerului de afara, femeia merge desculta prin zapada inghetata. Lipsa luminii o condamna sa locuiasca in bezna. Camera in care sta este neincalzita, are podea de lut, iar corpul obosit si-l odihneste pe un pat de scandura sprijinit in pari.Nu vede noaptea sa mearga pana la usa. Se linişteşte atunci când constată că îi vin oameni pe bătătură. Ne întâmpină bucuroasă şi ne cere scuze pentru deranjul din cele două încăperi ale căsuţei în care îşi duce batrânețea chinuită. ”Am auzit lătratul câinilor şi am ieşit repede. Am cainii acestia care ma anunta cand e cineva in curte. Sunt si ei flamanzi si inghetati ca si mine. Eu de trei zile nu am mâncat nimic. Fata mea este bolnava cu capul. Este greu, foarte greu”, ne spune femeia. Nu a mancat de cateva zile si isi doreste incaltaminte si o plapuma Am surprins-o în timp ce îşi pregătea un aluat dintr-o mana de faina indoita cu apa. A rugat un vecin sa ii dea cateva lemne sa aprinda focul pentru a-si face ndoua turte. A pierdut un băiat, de 45 de ani. El mergea la munca si o ajuta foarte mult. Avea ce sa manance si nu suferea de frig. Acum a ramas la mila Domnului. Casa in care locuieste este din paiantă, cu acoperiş de azbest şi pământ în loc de podea. Bucuroasa ca i-am trecut pragul, bunica Elena ne intreaba daca suntem de acord sa ne colinde. Desculta si cu hainele ponosite, nu baga frigul in seama si incepe sa cante. Se plange apoi si spune ca isi doreste o pereche de ghete sa poata merge pana la magazinul din sat, acolo unde mai primeste de pomana cate ceva de mancare. Si-ar mai dori o plapuma care sa ii tina de cald noaptea. „Multe ar mânca omul! Mi-ar plăcea o bucățică de carne fripta si o turta cu zahar, în ziua de Crăciun. Dar nu am de unde. Nu-i nimic. Eu nu ma supăr. M-am invatat. Stau asa, flamandă. Nu cer la oameni, ca sunt si ei necăjiți. Abia au pentru ei. Am vecini buni. Imi mai aduc lemne, cate o bucățică de mâncare. Sa le dea Dumnezeu sanatate! Crăciun fericit va doresc!” Sorin SAIZU