Drapel desfășurat peste Prut, pentru a marca intrarea în Centenar

Ultima zi din an a fost una despre istorie pentru o mie de români şi basarabeni. Uniţi prin dorinţa ca cele două ţări să devină iar una singură, copii, tineri, părinţi şi bunici au sărbătorit intrarea în anul Centenar al Marii Uniri de la 1918 cu un tricolor imens, de o sută de metri, care a fost purtat pe străzile dintr-o comună din Vaslui, Fălciu, apoi peste un pod feroviar ce făcea legătura cu Republica Moldova.
Drapelul a unit, simbolic, cele două state aflate de o parte şi de alta a Prutului, fiind desfăşurat pe un pod feroviar dintre România şi Republica Moldova.
31 decembrie 2017 a fost despre un bilanţ a o sută de ani. Un bilanţ şi o dorinţă: aceea ca România şi Republica Moldova să redevină un singur stat ca în 1918. Sute de români s-au adunat în jurul orei 14:00 în comuna Fălciu, din judeţul Vaslui, unde Pluguşorul obişnuit a fost transformat în versuri despre Marea Unire: „Trăiască România Mare! Hăi, hăi!”.

„Am dat start anului Centenar. Am venit în seara de Anul Nou, am plecat de la familii de acasă pentru a spune că avem o rană în suflet. Rana noastră este Basarabia”, a declarat George Simion, președintele Asociației Acțiunea 2012.

Cu un drapel de o sută de metri, oamenii au mers prin şase sate, parcurgând trei kilometri pe jos până la podul de peste Prut, locul în care s-au văzut cu fraţii de pe celălalt mal. „Cântă cucul, bată-l vina, de răsună Bucovina!”, au cântat ei.
Participanții au fost cu adevărat mișcați:
„Foarte emoţionant şi chiar ne dorim să avem Unirea în 2018”.
„Am ţinut foarte mult să ajungem în timp util să dăm moldovenilor, Basarabia, acest steag”.
„Mă rog la bunul Dumnezeu să se împlinească această unire. La mulţi ani!”

Peste podul feroviar construit în 1920 s-au unit, în mod simbolic, prin drapelul purtat în mâinile a sute de oameni, România cu Republica Moldova. O sută de metri, atât cât a avut tricolorul, e distanţa care desparte cele două state.
„Cu toate că Fălciu este peste Prut la câţiva metri, vom fi nevoiţi să ne ducem pe la vama Oancea Cahul, să înconjurăm o sută şi ceva de kilometri ca să ajungem la fraţii noştri peste Prut”, subliniază unul dintre participanți.

„Trenul are vreo opt ani de când nu a mai trecut, a rămas aşa. Şi la noi se degradează şi dincoace, peste Prut se degradează. Şi calea ferată, cât şi podul. Podul nu mai este expertizat de ani de zile”, explică un altul.

Dacă podul de peste Prut ar fi reparat, distanţa dintre Chişinău şi Bucureşti pe acest traseu ar fi scurtată cu 150 de kilometri. Pentru repararea podului e nevoie de aproape 3 milioane de euro.
În acest loc s-au organizat primele Poduri de Flori dintre ţara noastră şi cea vecină, pe 6 mai 1990.
Adriana ADAM